Vizita prim-ministrului Dacian Ciolos la MDRAP, pentru discutarea prioritatilor pe anul 2016

Marti, 19 Ianuarie 2016

I GALERIE FOTO I

Declara╚Ťii sus╚Ťinute de premierul Dacian Ciolo╚Ö ╚Öi de vicepremierul Vasile Dîncu, la Ministerul Dezvolt─ârii Regionale ╚Öi Administra╚Ťiei Publice 

Dacian Ciolo┼č: Bun─â ziua! Am avut ast─âzi o întâlnire mai lung─â, dup─â cum a┼úi constatat, cu Ministerul Dezvolt─ârii Regionale ┼či Administra┼úiei Publice. ┼×i, pentru c─â am avut mai multe subiecte care sunt în responsabilitatea Ministerului ┼či care fac parte ┼či din priorit─â┼úile de guvernare, am discutat pe trei teme mari: problematica gestiunii fondurilor europene pe care ministerul le are în responsabilitate cu Programul Opera┼úional Regional pe de-o parte ┼či programul opera┼úional care vizeaz─â administra┼úia.

Am discutat despre cadastru care, la fel, este în domeniul de responsabilitate al ministerului ┼či am discutat despre reforma administra┼úiei teritoriale, m─â rog, despre ceea ce poate s─â fie f─âcut ┼či ce ar putea s─â fie f─âcut în cursul acestui an, urmeaz─â s─â mai avem discu┼úii aici - ┼či despre reforma func┼úiei publice, reforma administra┼úiei care, la fel, va fi în coordonarea ministerului ┼či a domnului vicepremier, care va fi ajutat ┼či de Cancelarie pe partea aceasta.

Am discutat, deci, mai mult despre fondurile europene, în ideea în care ministerul este într-un anumit fel finan┼úator atât pe programe de investi┼úii la nivel local, la nivel regional, dar vizeaz─â ┼či anumite politici sectoriale pe care le avem ca ┼či prioritate ┼či am insistat pe faptul c─â de acum înainte, când vorbim de fonduri europene, a┼č vrea s─â nu mai trat─âm fondurile ca pe o surs─â de finan┼úare doar ┼či s─â ne concentr─âm pe gradul de absorb┼úie, doar r─âmâne un lucru important ┼či esen┼úial, dar vreau, în paralel, s─â lucr─âm ┼či pe calitatea absorb┼úiei ┼či pe impactul acesti absorb┼úii pe diferite sectoare pe care ne-am stabilit anumite priorit─â┼úi. ┼×i aici, la minister, exist─â ┼či instrumentul de finan┼úare prin fondurile europene, dar am constatat c─â s-a dezvoltat ┼či un instrument care ne va permite s─â m─âsur─âm impactul anumitor investi┼úii la nivel teritorial, pentru c─â exist─â mai multe programe informatice aici care permit s─â suprapunem pe un teritoriu dat investi┼úii care au fost f─âcute din fonduri publice na┼úionale sau europene în ultimii ani; investi┼úii în infrastructur─â, investi┼úii economice, investi┼úii cu caracter social ┼či care ne permite s─â evalu─âm într-un anumit fel gradul de dezvoltare a unor teritorii ┼či, deci, fezabilitatea sau utilitatea altor investi┼úii pe viitor ┼či în felul acesta a┼č vrea s─â putem s─â continu─âm modul de gândire a utiliz─ârii fondurilor europene. M─â gândesc chiar, pornind de la datele pe care le avem, cum am putea dezvolta anumite aplica┼úii care s─â fie utile tratând aceste date pe care noi le avem la nivelul teritoriului s─â fie utile nu doar pentru deciden┼úii politici la nivel local atunci când î┼či stabilesc strategii de dezvoltare, sau când vor s─â vin─â cu o anumit─â viziune de dezvoltare a teritoriului, s─â ┼čtie de unde pornesc, dar chiar ┼či pentru sectorul privat, pentru c─â atunci când cineva vrea s─â fac─â o investi┼úie într-o anumit─â zon─â s─â poat─â s─â ┼čtie pe ce infrastructur─â conteaz─â - infrastructur─â de transport, infrastructur─â de interes public - resurse ┼či a┼ča mai departe. Deci, e un punct de pornire interesant, apropo de corelarea dintre investi┼úii ┼či utilitatea ┼či impactul investi┼úiilor acestora.

Am discutat pe partea de cadastru - e un instrument esen┼úial pentru dezvoltarea economic─â a României ┼či în infrastructur─â ┼či pe partea de agricultur─â, dar ┼či pe partea imobiliar─â, lucrurile sunt foarte mult întârziate pentru c─â nici 20% din teritoriu nu e înc─â cadastrat, înregistrat în cadastru. ┼×i aici avem fonduri europene pentru circa 700 de localit─â┼úi care ar putea fi finan┼úate în urm─âtorii doi-trei ani, pentru a finaliza cadastru. Îns─â, am constatat din discu┼úia de ast─âzi, c─â problema nu e atât lipsa finan┼ú─ârii, cât modul de organizare al Agen┼úiei de Cadastru - ┼či aici lucrurile în┼úeleg c─â încep s─â se organizeze mai bine, dar mai ales voin┼úa la nivel local a autorit─â┼úilor locale, mai ales la nivelul comunelor, de a se implica în acest efort de cadastrare. Din diferite motive, subiective sau obiective, sunt anumite rezisten┼úe la nivelul comunelor pentru a se implica în acest proces, de clarificare a situa┼úiei propriet─â┼úii, de puneri în posesie, de clarificare a punerilor prin posesie ┼či apoi de înregistrare a titlurilor de proprietate în cadastru. ╚śi, aici, am discutat ast─âzi despre posibilitatea de a corela voin┼úa autorit─â┼úilor locale de a se implica în acest proces ┼či posibilitatea de a fina┼úa sau nu anumite proiecte de investi┼úii, pe care anumite autorit─â┼úi locale le solicit─â, cu fonduri europene sau chiar cu fonduri din bugetul na┼úional. Deci, ne gândim s─â condi┼úion─âm într-un anumit fel sau s─â stimul─âm, utilizând, inclusiv, finan┼ú─ârile pe care le avem, pentru anumite tipuri de infrastructur─â sau alte investi┼úii în comune, de voin┼úa, de dorin┼úa de angajarea de implicare a autorit─â┼úilor, primarilor, consiliilor locale, în a-┼či finaliza procesul de cadastru.

Despre reforma administrativ-teritorial─â ┼či reforma func┼úiei publice urmeaz─â s─â mai discut─âm, s─â vedem ceea ce este fezabil. Sunt anumite lucruri care au fost începute anumite discu┼úii ┼či un anumit proces care a fost început în urm─â cu câ┼úiva ani de zile, de guvernele precedente. O s─â vedem ce putem face în cursul acestui an, pe partea de reform─â a administra┼úiei teritoriale, de reorganizare administrativ-teritorial─â. Din punctul meu de vedere, cu elementele pe care le am acuma, cred c─â am putea merge pe o stimulare a cooper─ârii intercomunale voluntare, în sensul de a stimula primarii, de a stimula comunele s─â gândeasc─â proiecte în comun, f─âr─â s─â trecem acuma... într-un an de zile n-o s─â putem finaliza un proces... gândi ┼či finaliza un proces de reorganizare administrativ-teritorial─â; nici nu cred c─â e fezabil, nici din punct de vedere al timpului, nici din punct de vedere al elementelor pe care le avem, dar cred c─â am putea construi cu anumite experien┼úe experien┼úe pozitive care exist─â deja. M─â gândesc, de exemplu, la grupurile de ac┼úiune local─â, care func┼úioneaz─â deja cu finan┼úare din Programul de dezvoltare rural─â, tocmai pentru a implementa anumite strategii locale care ┼úin ┼či de partea de dezvoltare rural─â, ┼či am putea extinde, probabil, experien┼úa asta ┼či pe alte tipuri de proiecte de cooperare intercomunal─â; pentru ca oamenii s─â vad─â... s─â guste din utilitatea asta, a cooper─ârii pe anumite proiecte. ╚śi pe partea de reform─â a func┼úiei publice, urmeaz─â s─â mai discut─âm. Oricum, inten┼úia mea este s─â venim cu... poate chiar s─âpt─âmâna viitoare, a┼ča cum avem un grup de lucru interministerial pe lergea salariz─ârii unitare, o s─â venim ┼či cu un grup de lucru pe preg─âtirea reformei administra┼úiei publice, în sensul de a cre┼čte calitatea ┼či performan┼úa administra┼úiei, pentru ca, în urm─âtoarele dou─â luni - s─â zic - dou─â-trei luni, s─â putem veni ┼či cu pachetul de propuneri legislative ┼či alte tipuri de decizii pe care trebuie s─â le lu─âm. Deci, în concluzie, cel pu┼úin în ce m─â prive┼čte, a fost o întâlnire foarte util─â.

Vasile Dîncu: A┼č vrea s─â spun ┼či eu dou─â-trei lucruri. A fost foarte util─â, ┼či pentru personalul ... pentru reprezentan┼úii celor 800 de oameni care lucreaz─â în ministerul pe care îl conduc, prezen┼úa domnului prim-ministru cred c─â i-a motivat, ┼či faptul c─â am primit asigur─âri de sprijin pentru foarte multe decizii care trebuie luate a fost, de asemenea, un ... ┼či va fi un factor pozitiv, care va accelera procesele. A┼č vrea s─â spun c─â, uitându-m─â peste multe din strategiile care au fost începute în anii trecu┼úi, multe, lucrate cu societatea civil─â, în transparen┼ú─â public─â, observ─âm c─â, în ultimele luni, mai ales în aceast─â toamn─â, au sc─âzut foarte multe procese, în dinamica lor, datorit─â unei crize politice care a dus la o criz─â de decizie, apoi schimbare guvernamental─â ┼či, acum, cred c─â suntem în stare s─â lu─âm decizii. Un alt lucru care ne-a stimulat a fost faptul c─â au venit câ┼úiva colegi din ministere, câ┼úiva colegi din Guvern, care au asistat ┼či au participat la dezbaterea noastr─â; pentru c─â una din abord─ârile pe care noul guvern le propune aceea, de a lucra pe echipe interministeriale ┼či a încerca s─â abord─âm probleme transversale. Noi, ast─âzi, am încercat s─â identific─âm, de exemplu, ┼či domnul premier ne-a spus de fiecare dat─â unde am putea, de exemplu, s─â lu─âm elemente din strategiile noastre, pentru a le pune într-o strategie legat─â de eradicarea s─âr─âciei în România, care este una din problemele cu care Guvernul se va lupta în acest an, încercând s─â facem chiar un grup de lucru ┼či, dup─â aceea, s─â mergem mai departe, cu câteva strategii, pentru reducerea s─âr─âciei din România. La fel, modernizarea statului o vedem ca venind nu numai din zona administra┼úiei ┼či a reformei administra┼úiei, ci ┼či din alte lucruri, din alte elemente, care înseamn─â servicii educa┼úionale, de s─ân─âtate ┼či celelalte servicii pe care cet─â┼úenii le pl─âtesc, de fapt, nu numai pentru administra┼úia public─â, dar ┼či celor care sunt asocia┼úi într-un fel modului în care s─â aducem servicii publice. Cred c─â asemenea dezbateri sunt importante pentru c─â ne dau ┼či m─âsura unor c─âut─âri, unor sinergii între ministere ┼či, în acela┼či timp, c─âut─ârii unor teme noi, în afara celor pe care le vede┼úi deja publicate pe site-ul guvernului, a celor care sunt specifice, s─â spunem, pentru fiecare domeniu. Domeniul nostru este un domeniu integrat, oarecum, cel al administra┼úiei ┼či dezvolt─ârii. Am constatat discutând ┼či în aceast─â ┼čedin┼ú─â, în aceast─â ┼čedin┼ú─â de lucru, cum mi-au scris colegii mei acolo, pe o tabl─â, am constatat c─â nu putem duce reforma într-un singur domeniu ┼či s─â avans─âm singuri pe un domeniu, pentru c─â reforma este o reform─â comun─â, trebuie s─â mearg─â, dac─â vorbim despre o reform─â a administra┼úiei ┼či a statului, trebuie s─â mearg─â aproape în acela┼či timp cu toate celelalte, pentru c─â suntem interconecta┼úi în ceea ce prive┼čte administra┼úia public─â ┼či deciziile publice, modul în care folosim resursele na┼úionale, în care dezvolt─âm strategii, chiar ┼či economice. A fost o întâlnire bun─â, care pe noi ne stimuleaz─â ┼či cred c─â am stabilit înc─â ni┼čte priorit─â┼úi, cu ocazia asta am stabilit înc─â ni┼čte challenger-uri pe care le vom avea în continuare ca minister.

Mihai Peticil─â, Pro TV: Bun─â seara! Se poate o întrebare? Care sunt... A┼úi stabilit în ce stadiu sunt criteriile de performan┼ú─â la care f─âcea┼úi referire c─â vor sta la baza Legii salariz─ârii ┼či a administra┼úiei?

Dacian Ciolo┼č: N-am discutat detalii de genul ─âsta. Cum v─â spuneam, pe partea de reform─â a func┼úiei publice ... când am preluat guvernarea e c─â exist─â mai multe studii ┼či strategii care au fost f─âcute, care dau diferite scenarii ┼či variante pe partea asta de reform─â, inclusiv legat de criterii de performan┼ú─â, legat de modul de definire a diferitelor categorii de func┼úionare, legat de problemele privind evolu┼úia în cariera func┼úionarului public cum treci de la o categorie la alta, niveluri de conducere ┼či a┼ča mai departe, dar n-am intrat acum noi în detaliile astea pentru c─â pân─â când s─â ajung─â la nivelul ministrului sau al vicepremierului sau al premierului, lucrurile astea urmeaz─â s─â fie discutate de cei care vor lucra în echipa asta de lucru. Am ┼či eu consilieri la cancelarie ┼či are exper┼úi domnul ministru aici. Ce vrem noi s─â facem acum aici este s─â extragem toate aceste elemente care au în spate ni┼čte studii ┼či ni┼čte analize din strategiile care exist─â deja ┼či s─â le traducem în propuneri de decizii. Deci cred c─â în, s─â zicem o lun─â de zile, o lun─â ┼či jum─âtate, o s─â putem veni ┼či cu astfel de elemente pe care s─â le punem în dezbatere public─â, legat de criterii. Dar nu e vorba doar de criterii de performan┼ú─â, ─âsta-i doar unul din elementele pe care trebuie s─â le discut─âm.

Mihai Peticilă: Mulţumesc!

Vasile Dîncu: Sunt mai multe lucruri la care se lucreaz─â în acest timp, vom lucra în sincronicitate, ca s─â spun a┼ča, cu grupul de lucru pe care îl conduce ministrul muncii, familiei ┼či protec┼úiei sociale, pentru c─â va trebui s─â facem o corela┼úie între ce înseamn─â reorganizarea func┼úiei publice, un alt statut, o reglare, ca s─â spunem a┼ča, pe axa ierarhic─â sau chiar pe orizontala unor grupuri ocupa┼úionale. Deci, exist─â în acest moment grupuri constituite cu fiecare grup ocupa┼úional, s─â spunem, în care se define┼čte performan┼úa, fiecare în minister lucr─âm ┼či cu sindicatele, cu patronatele în acela┼či timp. Fiecare minister vine cu criteriul de performan┼ú─â din zona diferitelor meserii, acestea se evalueaz─â ┼či se pun pe scal─â care va fi una unitar─â. Deci este o munc─â de vreo lun─â, într-adev─âr, în care vom putea, sau poate chiar mai mult, în care vom putea s─â venim cu un document definitiv. Pân─â la urm─â, nu este numai o chestiune tehnic─â aceasta, este ┼či o chestiune de negociere, nu se poate ca cineva, de la centru, s─â stabileasc─â care este ierarhia profesiilor. Trebuie s─â facem studii pentru asta, trebuie s─â vedem compara┼úii, lucr─âm pe modele - am lucrat zilele trecute pe ni┼čte modele europene din acest domeniu, încercând s─â vedem modul în care coteaz─â alte ┼ú─âri comparabile cu noi, ca dezvoltare sau mai îndep─ârtate, s─â spunem, ca reform─â în administra┼úie, cum func┼úioneaz─â acele sisteme. Sper s─â g─âsim un sistem care s─â fie nu numai un sistem coerent, care s─â reflecte foarte bine munca ┼či, în acela┼či timp, preg─âtirea oamenilor. Ideea noastr─â este... în toate aceste standarde care se vor stabili, nu vor fi aplicate de o manier─â imediat─â, s─â spunem. Câteodat─â se vorbe┼čte despre faptul c─â Guvernul vrea s─â dea afar─â func┼úionari, nu este vorba de asta. În orice sistem, atunci când s-a f─âcut reforma unui sistem al func┼úiei publice, au fost perioade de gra┼úie, de doi sau trei ani, în care oamenii au putut s─â ajung─â la un anumit standard de preg─âtire ┼či, de asemenea, se stabilesc modalit─â┼úi prin care ┼či tipul de performan┼úe pe care oamenii trebuie s─â le ating─â în dinamica unei profesii; pentru c─â nu po┼úi s─â intri func┼úionar public, de exemplu, ┼či s─â r─âmâi st─âpânul acelei func┼úii pentru toat─â via┼úa. Sunt modalit─â┼úi prin care se stabile┼čte un traseu ┼či, în acela┼či timp, în leg─âtur─â cu asta, sigur c─â sunt gândite ┼či sistemele de remunera┼úie ┼či salarizare din orice ┼úar─â. Aici am discutat mai degrab─â principii ┼či am discutat ni┼čte calendare ┼či modalit─â┼úi de a ne organiza mai rapid, pentru ca s─â acceler─âm aceste dezbateri, în aceast─â zon─â.

Reporter: ... legat de fondurile din Regio. În┼úeleg c─â a┼úi constatat c─â o mare parte din aceste proiecte nu au, neap─ârat, o aplicabilitate ┼či un beneficiu pentru comunitatea de acolo. ╚śi condi┼úionarea lor de acest aspect ┼či de ...

Dacian Ciolo┼č: Nu, eu n-a┼č merge în extrema asta, s─â spun c─â am constatat c─â ele n-au utilitate. Am pornit de la observa┼úia ┼či constatarea pe care n-am avut nevoie s─â vin, ca ┼či prim-ministru, ca s─â o ┼čtiu. Am stat cinci ani de zile la Bruxelles ┼či am avut ocazia s─â interferez cu lucrurile astea. Noi ne-am concentrat foarte mult pe partea administrativ─â, de absorb┼úie a fondurilor, ceea ce a fost un lucru bun, pentru c─â, uite, pân─â la urm─â, chiar ┼či a┼ča, n-am reu┼čit s─â absorbim 25% din alocarea bugetar─â total─â ┼či asta a f─âcut s─â nu ne concentr─âm suficient, în paralel cu absorb┼úia fondurilor, ┼či pe impactul pe care utilizarea acestora îl are. Intr─âm acum într-o nou─â perioad─â bugetar─â, 2014-2020, ┼či România trebuie s─â foloseasc─â cât mai bine perioada asta, nu doar pentru a absorbi în economie câteva miliarde de euro, dar ┼či pentru ca absorb┼úia aceasta în economie s─â dea rezultate mai bune decât a dat pân─â acum. Deci, o mai bun─â ┼úintire a utiliz─ârii fondurilor europene. Pe de alt─â parte, am constatat c─â, în modul de gândire a administra┼úiei din Guvern, exist─â fonduri europene care sunt prioritare, ┼či unde trebuie s─â pl─âtim oamenii mai bine, trebuie s─â ne organiz─âm mai bine, pentru c─â ne pune Comisia European─â condi┼úii ┼či bugetul na┼úional, unde e bugetul na┼úional ┼či vedem acolo cum ne descurc─âm. Acolo avem criterii mai simple, suntem un pic mai flexibili. Dar, banii ─âia tot în investi┼úii ar trebui s─â se duc─â. Pe de alt─â parte, am constatat ┼či acum c─â, pentru utilizarea fondurilor, când am negociat acordul de parteneriat, acolo avem ni┼čte condi┼úionalit─â┼úi care au fost negociate de România cu Comisia European─â, acordul de parteneriat pe fondurile europene. ┼×i am constatat c─â administra┼úia trateaz─â condi┼úionalit─â┼úile alea, ca ni┼čte obliga┼úii pe care trebuie s─â le îndeplinim, ca s─â putem utiliza fondurile europene. În schimb, când s-a negociat acordul de parteneriat condi┼úionalit─â┼úile alea sunt, de fapt, angajamente pe care România ┼či le-a luat în momentul respectiv de a reforma anumite sectoare, de a avea o viziune mai clar─â pe un domeniu sau pe altul tocmai pentru a avea o viziune integrat─â pe anumite politici sectoriale la care s─â contribuie ┼či fondurile europene al─âturi de bugetul na┼úional. Deci, a┼č vrea s─â schimb─âm acum modul de abordare ┼či când vorbim de absorb┼úia fondurilor europene s─â o facem corelat cu obiective de politici sectoriale. Ce vrem s─â facem în domeniul s─ân─ât─â┼úii, ce vrem s─â facem în domeniul educa┼úiei, ce vrem s─â facem în, eu ┼čtiu, în alte domenii, în domeniul social, ce ne permit s─â facem fondurile europene, ce avem din fonduri na┼úionale alocat pe domeniile respective ┼či cum putem integra ┼či fondurile europene, ┼či fonduri na┼úionale ca s─â ne atingem ni┼čte obiective de politici publice. Deci vreau s─â pornim invers, de la obiectivele de politici publice ┼či modul cum folosim fonduri europene ┼či na┼úionale ca s─â atingem ni┼čte obiective. ┼×i în sensul ─âsta am avut discu┼úiile ┼či aici ┼či în sensul ─âsta v─â r─âspund la întrebare. A┼č vrea ca pe viitor, pornind de la evalu─ârile pe care le avem vizavi de calitatea absorb┼úiei s─â vedem cum putem îmbun─ât─â┼úi calitatea acesteia atunci când se va decide ca pe o anumit─â m─âsur─â sau pe un anumit program opera┼úional, pe o anumit─â m─âsur─â s─â fie facilitat un anumit tip de proiecte pe anumite teritorii sau pe anumite zone de dezvoltare.

Vasile Dîncu: Mai este un aspect aici pe care o s─â vi-l prezint într-o conferin┼ú─â de pres─â cam într-o s─âpt─âmân─â sau dou─â când vom face public─â o strategie de dezvoltare teritorial─â, o s─â vede┼úi nevoia de complementaritate. Pentru c─â pe aceea┼či localitate avem deja destul de multe programe informatice f─âcute cu ajutorul B─âncii Mondiale, f─âcute cu resurse interne, care au deja foarte multe resurse de informare, pân─â la nivel de localitate. Deci putem acum, ca atunci când cineva vine cu o investi┼úie privat─â sau cu o investi┼úie, în cazul nostru, ne intereseaz─â cele de la stat mai ales, din bugetul na┼úional putem s─â vedem ┼či s─â calcul─âm un optim ┼či ni┼čte indicatori, dac─â este nevoie de aceast─â strategie sau nu este nevoie de acel proiect, dac─â cheltuiala se justific─â sau nu se justific─â. Sigur c─â este o judecat─â mai degrab─â din afar─â, dar ┼či asta este important─â atunci când vorbim despre aceste lucruri. De asemenea, vom încerca ┼či aici domnul premier a insistat pe realizarea unor h─âr┼úi ale s─âr─âciei vom putea vedea pân─â la nivel de strad─â, chiar de cartier nevoia de infrastructur─â de prim─â necesitate, s─â spunem, pentru comunit─â┼úi de romi, pentru comunit─â┼úile defavorizate, în general, chestiuni de incluziune. ┼×i acest proiect o s─â-l prezent─âm probabil în toate componentele lui într-o prezentare public─â. Pentru c─â ne intereseaz─â un lucru, ceea ce a reie┼čit ast─âzi din discu┼úie, nu numai când am vorbit despre cadastru ┼či voin┼úa sau ne┼čtiin┼úa câteodat─â a celor din zona deciziei locale, ne intereseaz─â totu┼či, o mult mai bun─â comunicare asupra resurselor de planificare care exist─â la nivel central. Exist─â resurse de planificare la nivel central, baze de date în ministere, strategii f─âcute la nivel guvernamental, rapoartele B─âncii Mondiale care sunt pu┼úin cunoscute. ┼×i ceea ce o s─â facem în urm─âtoarea perioad─â de timp va fi un plan de transparen┼ú─â care s─â vizeze nu numai transparen┼úa gestion─ârii banilor în ministerul nostru, s─â spunem, dar împreun─â cu Institutul Na┼úional de Statistic─â am discutat ┼či ast─âzi, vom încerca s─â facem un plan de comunicare destul de agresiv asupra resurselor care exist─â pentru management local, pentru c─â exist─â resurse, exist─â date, dar nu sunt folosite, pentru c─â efectiv lumea nu este obi┼čnuit─â s─â se uite pe site-ul unui minister ┼či atunci va trebui s─â g─âsim lucruri suplimentare ┼či aici sprijinul dumneavoastr─â este foarte important pentru noi.

Reporter: Această evaluare vă va ajuta, veţi lucra pe ea ... de lucru de care spuneţi pentru reformă?

Dacian Ciolo┼č: Dar nu e o evaluare pe care o fac. Noi am lucrat, de la instalarea guvernului ┼či pân─â acum, pe o detaliere a programului de guvernare pe fiecare sector, pe fiecare domeniu în parte. ┼×i am solicitat mini┼čtrilor s─â-┼či fac─â acest program sectorial de activit─â┼úi. Ce fac eu acum mergând la anumite ministere sunt anumite ministere sau anumite teme mai degrab─â, c─â nu e vorba de mini┼čtri aici sau de ministere, de anumite teme, de anumite domenii pe care cred c─â în urm─âtoarele 11 luni putem progresa mai bine ┼či putem avansa pe anumite obiective pe care ni le-am fixat. ┼×i m─â duc în ministere s─â discut cu conducerea ministerelor, eu îi cunosc pe mini┼čtri, pe unii secretari de stat, dar vreau s─â v─âd ┼či conducerea ministerelor, pe ce ne putem baza ┼či cum ne putem organiza mai bine pentru ca în urm─âtoarele luni s─â fim mai eficien┼úi pe domeniile respective.

Reporter: Dar fi┼če de evaluare, cu func┼úionarii publici?

Dacian Ciolo┼č: Nu, nu, dar v-am spus, nu intr─âm în...

Reporter: ┼×i acele fi┼če ca s─â facem o concluzie cu privire la unde este administra┼úia public─â în momentul ─âsta ┼či de acolo s─â lucra┼úi pentru reform─â.

Dacian Ciolo┼č: Bun. Nu pornim, atunci când vorbim de reforma administra┼úiei publice, nu pornim de la o evaluare a func┼úionarilor pe care noi o facem acum. V-am spus c─â sunt de ani de zile deja. Eu cel pu┼úin ┼čtiu de cel pu┼úin ┼čase, ┼čapte ani de zile s-au f─âcut diferite studii ┼či s-au propus guvernelor care s-au succedat diferite strategii de îmbun─ât─â┼úire a calit─â┼úii actului administrativ. Deci nu e vorba de o evaluare pe care noi o putem face acum într-o lun─â, dou─â ca s─â tragem ni┼čte concluzii. Pornim de la ni┼čte evalu─âri de sistem care au fost deja f─âcute. Deci nu vorbim aici de evalu─âri ale unor persoane ca s─â-i d─âm afar─â sau nu, cum am v─âzut c─â circul─â prin media. O s─â d─âm nu ┼čtiu câte mii sau zeci de mii de oameni afar─â. Nu facem evalu─âri de personal noi acum. Avem, în parte, f─âcut─â o evaluare de sistem, administra┼úia public─â din România, administra┼úia central─â, administra┼úia local─â cât de bine func┼úioneaz─â dat fiind modul cum sunt definite rela┼úiile între diferite structuri, la nivel orizontal între ministere, la nivel ierarhic. Problema asta, a politiz─ârii, faptul c─â pe unele func┼úii sunt oameni b─âtu┼úi în cuie de ani de zile ┼či acolo lucrurile sunt de multe ori blocate, nu mai progreseaz─â. Dimpotriv─â, în alte locuri se schimb─â la fiecare doi-trei ani, cum se schimb─â ministrul, ┼či asta iar─â┼či creeaz─â disfunc┼úionalit─â┼úi. Avem oameni care sunt recruta┼úi, nu neap─ârat pe baza competen┼úelor pe care le au ┼či nici nu li se evalueaz─â competen┼úele sau modul în care ┼či-au f─âcut treaba pe perioada cât au fost pe func┼úie, ca s─â fie o corelare între progresia ierarhic─â, s─â zicem, sau nivelul de salarizare cu ceea ce a f─âcut. Deci, ce vrem noi acum s─â facem, pornind de la evalu─âri care au fost f─âcute de Banca Mondial─â, de Comisia European─â, de exper┼úi români chiar în unele cazuri sunt, cum v-am spus, pe diferite ministere, evalu─âri mai mult sau mai pu┼úin precise, care nou─â ne dau deja un tablou ┼či care ne permit s─â venim cu câteva idei de reorganizare a func┼úiei administrative, de redefinire a ei în legisla┼úie, dar ┼či în modul de implementare a legisla┼úiei respective pentru a propune o ameliorare a ei. ┼×i cum spunea domnul vicepremier, o astfel de reform─â nu se face în câteva luni de zile. Noi suntem con┼čtien┼úi c─â nu o s─â putem decide privind toate lucrurile, o s─â fie nevoie ┼či de modific─âri legislative în unele cazuri, dup─â ce facem modificarea legislativ─â de implementare a lor. Îns─â am constatat c─â ar putea exista, dac─â venim cu o abordare clar─â, cu un tablou clar a ceea ce vrem s─â facem ┼či s─â fim foarte reali┼čti cu ceea ce putem s─â facem, dar ceea ce vrem s─â facem s─â dea rezultate eu consider c─â putem avea sus┼úinerea politic─â în parlament pentru modificarea legilor respective în urm─âtoarele luni pân─â la sfâr┼čitul legislaturii actuale ┼či, în paralel, s─â începem ┼či preg─âtirea aplic─ârii legisla┼úiei respective. Sunt unele lucruri care pot fi f─âcute doar prin modificarea legisla┼úiei, func┼úiei publice, rolul ANFP ┼č.a.m.d. Unele lucruri pot fi f─âcute doar prin hot─ârâri de guvern, nu trebuie unificare de legisla┼úie. Altele, doar prin pur ┼či simplu o mai bun─â organizare în administra┼úie sau aplicarea legisla┼úiei care exist─â deja ┼či care nu a fost aplicat─â. A┼č vrea s─â punem toate lucrurile astea împreun─â în pachet ┼či s─â începem s─â le punem în aplicare pân─â la sfâr┼čitul anului, nu în ideea de a finaliza procesul, ci de a demara un proces care, pe urm─â, s─â fie continuat ┼či, înc─â o dat─â, nu în ideea de distruge ceva sau de a da afar─â anumi┼úi oameni sau de a ar─âta c─â unii sunt buni, al┼úii mai pu┼úini buni. Cum spunea domnul vicepremier, dac─â constat─âm c─â, în anumite domenii, pe anumite categorii profesionale în administra┼úie avem oameni care au mai mult sau mai pu┼úin un nivel de competen┼ú─â care s─â corespund─â cu ceea ce ar trebui ei s─â fac─â se pot pune la punct în urm─âtorii ani programe de formare profesional─â, de exemplu, ┼či s─â condi┼úion─âm o anumit─â progresie ierarhic─â sau în grade de func┼úionar de anumite competen┼úe care s─â fie dovedite. Vrei un salariu mai bun, vrei o func┼úie mai bun─â, dovede┼čti c─â ┼čtii anumite lucruri, nu le ┼čtii, le înve┼úi, avem posibilitatea de a finan┼úa programe de formare profesional─â de durat─â mai scurt─â sau mai lung─â ┼či din fonduri europene. Deci, vrem s─â punem cap la cap diferitele instrumente pe care le avem pentru a ob┼úine un rezultat care ar trebui s─â fie o administra┼úie public─â mai performant─â în urm─âtorii ani. Vrem s─â transparentiz─âm procesul de recrutare în administra┼úie, de progresie ierarhic─â, de numire pe anumite func┼úii, de definire a responsabilit─â┼úilor pentru ca omul s─â ┼čtie ce se a┼čteapt─â de la el atunci când îi spui c─â e┼čti bun sau nu e┼čti bun. Trebuie s─â ┼čtii pe ce baz─â îi spui lucrul ─âsta. Ei, în momentul de fa┼ú─â, în unele cazuri, avem în legisla┼úie criteriile astea, dar ele nu se aplic─â din diferite motive. În alte cazuri, nu avem indicatori care s─â fie suficient de clari ┼či pentru cel care trebuie s─â îndeplineasc─â un anumit rol ┼či pentru ┼čeful lui ca s─â-l poat─â evalua. Sau nu avem evalu─âri care s─â fie transparente, care s─â fie clare ┼či pentru ┼čef, ┼či pentru cel care este evaluat ┼či asta duce la tot felul de disfunc┼úionalit─â┼úi, de abuzuri, de sl─âbiciuni în func┼úionarea administrativ─â. Deci, asta înseamn─â din perspectiva noastr─â reforma administra┼úiei, nu evaluat oamenii în câteva luni de zile pentru a-i da afar─â ┼či a aduce al┼úii noi. Trebuie s─â cre─âm o predictibilitate în func┼úia public─â, pentru ca un om competent, dac─â vrea s─â vin─â s─â lucreze în func┼úia public─â, s─â ┼čtie pe ce se poate baza, ce se cere de la el, cum va fi evaluat ┼či cum poate s─â progreseze. Eu am întâlnit cazuri acum, în aceste dou─â luni de zile, când am propus mai multor oameni competen┼úi s─â vin─â s─â lucreze în administra┼úie ┼či care au refuzat tocmai pentru c─â nu vor s─â încerce aventura asta s─â intre aproape total în necunoscut, pentru c─â ei spun: domnule, de unde ┼čtiu eu c─â dac─â intru acum ┼či fac performan┼ú─â r─âmân în continuare? Ce garan┼úii de stabilitate îmi da┼úi, ce garan┼úii de evolu┼úie profesional─â îmi da┼úi ca eu, la 30 de ani sau la 28 de ani am acumulat o experien┼ú─â ┼či vreau s─â o utilizez în func┼úia public─â, s─â fiu sigur c─â, dac─â m─â angajez în asta, în urm─âtorii ani, pot s─â evoluez ┼či eu profesional, c─â dac─â nu îmi da┼úi elementele astea m─â duc în sectorul privat, unde am o vizibilitate mai bun─â din punctul acesta de vedere. Deci, în sensul ─âsta am vorbit de profesionalizarea administra┼úiei. V─â mul┼úumesc.