Vizita prim-ministrului Dacian Ciolos la MDRAP, pentru discutarea prioritatilor pe anul 2016

Marti, 19 Ianuarie 2016

I GALERIE FOTO I

Declarații susținute de premierul Dacian Cioloș și de vicepremierul Vasile Dîncu, la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice 

Dacian Cioloş: Bună ziua! Am avut astăzi o întâlnire mai lungă, după cum aţi constatat, cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Şi, pentru că am avut mai multe subiecte care sunt în responsabilitatea Ministerului şi care fac parte şi din priorităţile de guvernare, am discutat pe trei teme mari: problematica gestiunii fondurilor europene pe care ministerul le are în responsabilitate cu Programul Operaţional Regional pe de-o parte şi programul operaţional care vizează administraţia.

Am discutat despre cadastru care, la fel, este în domeniul de responsabilitate al ministerului şi am discutat despre reforma administraţiei teritoriale, mă rog, despre ceea ce poate să fie făcut şi ce ar putea să fie făcut în cursul acestui an, urmează să mai avem discuţii aici - şi despre reforma funcţiei publice, reforma administraţiei care, la fel, va fi în coordonarea ministerului şi a domnului vicepremier, care va fi ajutat şi de Cancelarie pe partea aceasta.

Am discutat, deci, mai mult despre fondurile europene, în ideea în care ministerul este într-un anumit fel finanţator atât pe programe de investiţii la nivel local, la nivel regional, dar vizează şi anumite politici sectoriale pe care le avem ca şi prioritate şi am insistat pe faptul că de acum înainte, când vorbim de fonduri europene, aş vrea să nu mai tratăm fondurile ca pe o sursă de finanţare doar şi să ne concentrăm pe gradul de absorbţie, doar rămâne un lucru important şi esenţial, dar vreau, în paralel, să lucrăm şi pe calitatea absorbţiei şi pe impactul acesti absorbţii pe diferite sectoare pe care ne-am stabilit anumite priorităţi. Şi aici, la minister, există şi instrumentul de finanţare prin fondurile europene, dar am constatat că s-a dezvoltat şi un instrument care ne va permite să măsurăm impactul anumitor investiţii la nivel teritorial, pentru că există mai multe programe informatice aici care permit să suprapunem pe un teritoriu dat investiţii care au fost făcute din fonduri publice naţionale sau europene în ultimii ani; investiţii în infrastructură, investiţii economice, investiţii cu caracter social şi care ne permite să evaluăm într-un anumit fel gradul de dezvoltare a unor teritorii şi, deci, fezabilitatea sau utilitatea altor investiţii pe viitor şi în felul acesta aş vrea să putem să continuăm modul de gândire a utilizării fondurilor europene. Mă gândesc chiar, pornind de la datele pe care le avem, cum am putea dezvolta anumite aplicaţii care să fie utile tratând aceste date pe care noi le avem la nivelul teritoriului să fie utile nu doar pentru decidenţii politici la nivel local atunci când îşi stabilesc strategii de dezvoltare, sau când vor să vină cu o anumită viziune de dezvoltare a teritoriului, să ştie de unde pornesc, dar chiar şi pentru sectorul privat, pentru că atunci când cineva vrea să facă o investiţie într-o anumită zonă să poată să ştie pe ce infrastructură contează - infrastructură de transport, infrastructură de interes public - resurse şi aşa mai departe. Deci, e un punct de pornire interesant, apropo de corelarea dintre investiţii şi utilitatea şi impactul investiţiilor acestora.

Am discutat pe partea de cadastru - e un instrument esenţial pentru dezvoltarea economică a României şi în infrastructură şi pe partea de agricultură, dar şi pe partea imobiliară, lucrurile sunt foarte mult întârziate pentru că nici 20% din teritoriu nu e încă cadastrat, înregistrat în cadastru. Şi aici avem fonduri europene pentru circa 700 de localităţi care ar putea fi finanţate în următorii doi-trei ani, pentru a finaliza cadastru. Însă, am constatat din discuţia de astăzi, că problema nu e atât lipsa finanţării, cât modul de organizare al Agenţiei de Cadastru - şi aici lucrurile înţeleg că încep să se organizeze mai bine, dar mai ales voinţa la nivel local a autorităţilor locale, mai ales la nivelul comunelor, de a se implica în acest efort de cadastrare. Din diferite motive, subiective sau obiective, sunt anumite rezistenţe la nivelul comunelor pentru a se implica în acest proces, de clarificare a situaţiei proprietăţii, de puneri în posesie, de clarificare a punerilor prin posesie şi apoi de înregistrare a titlurilor de proprietate în cadastru. Și, aici, am discutat astăzi despre posibilitatea de a corela voinţa autorităţilor locale de a se implica în acest proces şi posibilitatea de a finaţa sau nu anumite proiecte de investiţii, pe care anumite autorităţi locale le solicită, cu fonduri europene sau chiar cu fonduri din bugetul naţional. Deci, ne gândim să condiţionăm într-un anumit fel sau să stimulăm, utilizând, inclusiv, finanţările pe care le avem, pentru anumite tipuri de infrastructură sau alte investiţii în comune, de voinţa, de dorinţa de angajarea de implicare a autorităţilor, primarilor, consiliilor locale, în a-şi finaliza procesul de cadastru.

Despre reforma administrativ-teritorială şi reforma funcţiei publice urmează să mai discutăm, să vedem ceea ce este fezabil. Sunt anumite lucruri care au fost începute anumite discuţii şi un anumit proces care a fost început în urmă cu câţiva ani de zile, de guvernele precedente. O să vedem ce putem face în cursul acestui an, pe partea de reformă a administraţiei teritoriale, de reorganizare administrativ-teritorială. Din punctul meu de vedere, cu elementele pe care le am acuma, cred că am putea merge pe o stimulare a cooperării intercomunale voluntare, în sensul de a stimula primarii, de a stimula comunele să gândească proiecte în comun, fără să trecem acuma... într-un an de zile n-o să putem finaliza un proces... gândi şi finaliza un proces de reorganizare administrativ-teritorială; nici nu cred că e fezabil, nici din punct de vedere al timpului, nici din punct de vedere al elementelor pe care le avem, dar cred că am putea construi cu anumite experienţe experienţe pozitive care există deja. Mă gândesc, de exemplu, la grupurile de acţiune locală, care funcţionează deja cu finanţare din Programul de dezvoltare rurală, tocmai pentru a implementa anumite strategii locale care ţin şi de partea de dezvoltare rurală, şi am putea extinde, probabil, experienţa asta şi pe alte tipuri de proiecte de cooperare intercomunală; pentru ca oamenii să vadă... să guste din utilitatea asta, a cooperării pe anumite proiecte. Și pe partea de reformă a funcţiei publice, urmează să mai discutăm. Oricum, intenţia mea este să venim cu... poate chiar săptămâna viitoare, aşa cum avem un grup de lucru interministerial pe lergea salarizării unitare, o să venim şi cu un grup de lucru pe pregătirea reformei administraţiei publice, în sensul de a creşte calitatea şi performanţa administraţiei, pentru ca, în următoarele două luni - să zic - două-trei luni, să putem veni şi cu pachetul de propuneri legislative şi alte tipuri de decizii pe care trebuie să le luăm. Deci, în concluzie, cel puţin în ce mă priveşte, a fost o întâlnire foarte utilă.

Vasile Dîncu: Aş vrea să spun şi eu două-trei lucruri. A fost foarte utilă, şi pentru personalul ... pentru reprezentanţii celor 800 de oameni care lucrează în ministerul pe care îl conduc, prezenţa domnului prim-ministru cred că i-a motivat, şi faptul că am primit asigurări de sprijin pentru foarte multe decizii care trebuie luate a fost, de asemenea, un ... şi va fi un factor pozitiv, care va accelera procesele. Aş vrea să spun că, uitându-mă peste multe din strategiile care au fost începute în anii trecuţi, multe, lucrate cu societatea civilă, în transparenţă publică, observăm că, în ultimele luni, mai ales în această toamnă, au scăzut foarte multe procese, în dinamica lor, datorită unei crize politice care a dus la o criză de decizie, apoi schimbare guvernamentală şi, acum, cred că suntem în stare să luăm decizii. Un alt lucru care ne-a stimulat a fost faptul că au venit câţiva colegi din ministere, câţiva colegi din Guvern, care au asistat şi au participat la dezbaterea noastră; pentru că una din abordările pe care noul guvern le propune aceea, de a lucra pe echipe interministeriale şi a încerca să abordăm probleme transversale. Noi, astăzi, am încercat să identificăm, de exemplu, şi domnul premier ne-a spus de fiecare dată unde am putea, de exemplu, să luăm elemente din strategiile noastre, pentru a le pune într-o strategie legată de eradicarea sărăciei în România, care este una din problemele cu care Guvernul se va lupta în acest an, încercând să facem chiar un grup de lucru şi, după aceea, să mergem mai departe, cu câteva strategii, pentru reducerea sărăciei din România. La fel, modernizarea statului o vedem ca venind nu numai din zona administraţiei şi a reformei administraţiei, ci şi din alte lucruri, din alte elemente, care înseamnă servicii educaţionale, de sănătate şi celelalte servicii pe care cetăţenii le plătesc, de fapt, nu numai pentru administraţia publică, dar şi celor care sunt asociaţi într-un fel modului în care să aducem servicii publice. Cred că asemenea dezbateri sunt importante pentru că ne dau şi măsura unor căutări, unor sinergii între ministere şi, în acelaşi timp, căutării unor teme noi, în afara celor pe care le vedeţi deja publicate pe site-ul guvernului, a celor care sunt specifice, să spunem, pentru fiecare domeniu. Domeniul nostru este un domeniu integrat, oarecum, cel al administraţiei şi dezvoltării. Am constatat discutând şi în această şedinţă, în această şedinţă de lucru, cum mi-au scris colegii mei acolo, pe o tablă, am constatat că nu putem duce reforma într-un singur domeniu şi să avansăm singuri pe un domeniu, pentru că reforma este o reformă comună, trebuie să meargă, dacă vorbim despre o reformă a administraţiei şi a statului, trebuie să meargă aproape în acelaşi timp cu toate celelalte, pentru că suntem interconectaţi în ceea ce priveşte administraţia publică şi deciziile publice, modul în care folosim resursele naţionale, în care dezvoltăm strategii, chiar şi economice. A fost o întâlnire bună, care pe noi ne stimulează şi cred că am stabilit încă nişte priorităţi, cu ocazia asta am stabilit încă nişte challenger-uri pe care le vom avea în continuare ca minister.

Mihai Peticilă, Pro TV: Bună seara! Se poate o întrebare? Care sunt... Aţi stabilit în ce stadiu sunt criteriile de performanţă la care făceaţi referire că vor sta la baza Legii salarizării şi a administraţiei?

Dacian Cioloş: N-am discutat detalii de genul ăsta. Cum vă spuneam, pe partea de reformă a funcţiei publice ... când am preluat guvernarea e că există mai multe studii şi strategii care au fost făcute, care dau diferite scenarii şi variante pe partea asta de reformă, inclusiv legat de criterii de performanţă, legat de modul de definire a diferitelor categorii de funcţionare, legat de problemele privind evoluţia în cariera funcţionarului public cum treci de la o categorie la alta, niveluri de conducere şi aşa mai departe, dar n-am intrat acum noi în detaliile astea pentru că până când să ajungă la nivelul ministrului sau al vicepremierului sau al premierului, lucrurile astea urmează să fie discutate de cei care vor lucra în echipa asta de lucru. Am şi eu consilieri la cancelarie şi are experţi domnul ministru aici. Ce vrem noi să facem acum aici este să extragem toate aceste elemente care au în spate nişte studii şi nişte analize din strategiile care există deja şi să le traducem în propuneri de decizii. Deci cred că în, să zicem o lună de zile, o lună şi jumătate, o să putem veni şi cu astfel de elemente pe care să le punem în dezbatere publică, legat de criterii. Dar nu e vorba doar de criterii de performanţă, ăsta-i doar unul din elementele pe care trebuie să le discutăm.

Mihai Peticilă: Mulţumesc!

Vasile Dîncu: Sunt mai multe lucruri la care se lucrează în acest timp, vom lucra în sincronicitate, ca să spun aşa, cu grupul de lucru pe care îl conduce ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale, pentru că va trebui să facem o corelaţie între ce înseamnă reorganizarea funcţiei publice, un alt statut, o reglare, ca să spunem aşa, pe axa ierarhică sau chiar pe orizontala unor grupuri ocupaţionale. Deci, există în acest moment grupuri constituite cu fiecare grup ocupaţional, să spunem, în care se defineşte performanţa, fiecare în minister lucrăm şi cu sindicatele, cu patronatele în acelaşi timp. Fiecare minister vine cu criteriul de performanţă din zona diferitelor meserii, acestea se evaluează şi se pun pe scală care va fi una unitară. Deci este o muncă de vreo lună, într-adevăr, în care vom putea, sau poate chiar mai mult, în care vom putea să venim cu un document definitiv. Până la urmă, nu este numai o chestiune tehnică aceasta, este şi o chestiune de negociere, nu se poate ca cineva, de la centru, să stabilească care este ierarhia profesiilor. Trebuie să facem studii pentru asta, trebuie să vedem comparaţii, lucrăm pe modele - am lucrat zilele trecute pe nişte modele europene din acest domeniu, încercând să vedem modul în care cotează alte ţări comparabile cu noi, ca dezvoltare sau mai îndepărtate, să spunem, ca reformă în administraţie, cum funcţionează acele sisteme. Sper să găsim un sistem care să fie nu numai un sistem coerent, care să reflecte foarte bine munca şi, în acelaşi timp, pregătirea oamenilor. Ideea noastră este... în toate aceste standarde care se vor stabili, nu vor fi aplicate de o manieră imediată, să spunem. Câteodată se vorbeşte despre faptul că Guvernul vrea să dea afară funcţionari, nu este vorba de asta. În orice sistem, atunci când s-a făcut reforma unui sistem al funcţiei publice, au fost perioade de graţie, de doi sau trei ani, în care oamenii au putut să ajungă la un anumit standard de pregătire şi, de asemenea, se stabilesc modalităţi prin care şi tipul de performanţe pe care oamenii trebuie să le atingă în dinamica unei profesii; pentru că nu poţi să intri funcţionar public, de exemplu, şi să rămâi stăpânul acelei funcţii pentru toată viaţa. Sunt modalităţi prin care se stabileşte un traseu şi, în acelaşi timp, în legătură cu asta, sigur că sunt gândite şi sistemele de remuneraţie şi salarizare din orice ţară. Aici am discutat mai degrabă principii şi am discutat nişte calendare şi modalităţi de a ne organiza mai rapid, pentru ca să accelerăm aceste dezbateri, în această zonă.

Reporter: ... legat de fondurile din Regio. Înţeleg că aţi constatat că o mare parte din aceste proiecte nu au, neapărat, o aplicabilitate şi un beneficiu pentru comunitatea de acolo. Și condiţionarea lor de acest aspect şi de ...

Dacian Cioloş: Nu, eu n-aş merge în extrema asta, să spun că am constatat că ele n-au utilitate. Am pornit de la observaţia şi constatarea pe care n-am avut nevoie să vin, ca şi prim-ministru, ca să o ştiu. Am stat cinci ani de zile la Bruxelles şi am avut ocazia să interferez cu lucrurile astea. Noi ne-am concentrat foarte mult pe partea administrativă, de absorbţie a fondurilor, ceea ce a fost un lucru bun, pentru că, uite, până la urmă, chiar şi aşa, n-am reuşit să absorbim 25% din alocarea bugetară totală şi asta a făcut să nu ne concentrăm suficient, în paralel cu absorbţia fondurilor, şi pe impactul pe care utilizarea acestora îl are. Intrăm acum într-o nouă perioadă bugetară, 2014-2020, şi România trebuie să folosească cât mai bine perioada asta, nu doar pentru a absorbi în economie câteva miliarde de euro, dar şi pentru ca absorbţia aceasta în economie să dea rezultate mai bune decât a dat până acum. Deci, o mai bună ţintire a utilizării fondurilor europene. Pe de altă parte, am constatat că, în modul de gândire a administraţiei din Guvern, există fonduri europene care sunt prioritare, şi unde trebuie să plătim oamenii mai bine, trebuie să ne organizăm mai bine, pentru că ne pune Comisia Europeană condiţii şi bugetul naţional, unde e bugetul naţional şi vedem acolo cum ne descurcăm. Acolo avem criterii mai simple, suntem un pic mai flexibili. Dar, banii ăia tot în investiţii ar trebui să se ducă. Pe de altă parte, am constatat şi acum că, pentru utilizarea fondurilor, când am negociat acordul de parteneriat, acolo avem nişte condiţionalităţi care au fost negociate de România cu Comisia Europeană, acordul de parteneriat pe fondurile europene. Şi am constatat că administraţia tratează condiţionalităţile alea, ca nişte obligaţii pe care trebuie să le îndeplinim, ca să putem utiliza fondurile europene. În schimb, când s-a negociat acordul de parteneriat condiţionalităţile alea sunt, de fapt, angajamente pe care România şi le-a luat în momentul respectiv de a reforma anumite sectoare, de a avea o viziune mai clară pe un domeniu sau pe altul tocmai pentru a avea o viziune integrată pe anumite politici sectoriale la care să contribuie şi fondurile europene alături de bugetul naţional. Deci, aş vrea să schimbăm acum modul de abordare şi când vorbim de absorbţia fondurilor europene să o facem corelat cu obiective de politici sectoriale. Ce vrem să facem în domeniul sănătăţii, ce vrem să facem în domeniul educaţiei, ce vrem să facem în, eu ştiu, în alte domenii, în domeniul social, ce ne permit să facem fondurile europene, ce avem din fonduri naţionale alocat pe domeniile respective şi cum putem integra şi fondurile europene, şi fonduri naţionale ca să ne atingem nişte obiective de politici publice. Deci vreau să pornim invers, de la obiectivele de politici publice şi modul cum folosim fonduri europene şi naţionale ca să atingem nişte obiective. Şi în sensul ăsta am avut discuţiile şi aici şi în sensul ăsta vă răspund la întrebare. Aş vrea ca pe viitor, pornind de la evaluările pe care le avem vizavi de calitatea absorbţiei să vedem cum putem îmbunătăţi calitatea acesteia atunci când se va decide ca pe o anumită măsură sau pe un anumit program operaţional, pe o anumită măsură să fie facilitat un anumit tip de proiecte pe anumite teritorii sau pe anumite zone de dezvoltare.

Vasile Dîncu: Mai este un aspect aici pe care o să vi-l prezint într-o conferinţă de presă cam într-o săptămână sau două când vom face publică o strategie de dezvoltare teritorială, o să vedeţi nevoia de complementaritate. Pentru că pe aceeaşi localitate avem deja destul de multe programe informatice făcute cu ajutorul Băncii Mondiale, făcute cu resurse interne, care au deja foarte multe resurse de informare, până la nivel de localitate. Deci putem acum, ca atunci când cineva vine cu o investiţie privată sau cu o investiţie, în cazul nostru, ne interesează cele de la stat mai ales, din bugetul naţional putem să vedem şi să calculăm un optim şi nişte indicatori, dacă este nevoie de această strategie sau nu este nevoie de acel proiect, dacă cheltuiala se justifică sau nu se justifică. Sigur că este o judecată mai degrabă din afară, dar şi asta este importantă atunci când vorbim despre aceste lucruri. De asemenea, vom încerca şi aici domnul premier a insistat pe realizarea unor hărţi ale sărăciei vom putea vedea până la nivel de stradă, chiar de cartier nevoia de infrastructură de primă necesitate, să spunem, pentru comunităţi de romi, pentru comunităţile defavorizate, în general, chestiuni de incluziune. Şi acest proiect o să-l prezentăm probabil în toate componentele lui într-o prezentare publică. Pentru că ne interesează un lucru, ceea ce a reieşit astăzi din discuţie, nu numai când am vorbit despre cadastru şi voinţa sau neştiinţa câteodată a celor din zona deciziei locale, ne interesează totuşi, o mult mai bună comunicare asupra resurselor de planificare care există la nivel central. Există resurse de planificare la nivel central, baze de date în ministere, strategii făcute la nivel guvernamental, rapoartele Băncii Mondiale care sunt puţin cunoscute. Şi ceea ce o să facem în următoarea perioadă de timp va fi un plan de transparenţă care să vizeze nu numai transparenţa gestionării banilor în ministerul nostru, să spunem, dar împreună cu Institutul Naţional de Statistică am discutat şi astăzi, vom încerca să facem un plan de comunicare destul de agresiv asupra resurselor care există pentru management local, pentru că există resurse, există date, dar nu sunt folosite, pentru că efectiv lumea nu este obişnuită să se uite pe site-ul unui minister şi atunci va trebui să găsim lucruri suplimentare şi aici sprijinul dumneavoastră este foarte important pentru noi.

Reporter: Această evaluare vă va ajuta, veţi lucra pe ea ... de lucru de care spuneţi pentru reformă?

Dacian Cioloş: Dar nu e o evaluare pe care o fac. Noi am lucrat, de la instalarea guvernului şi până acum, pe o detaliere a programului de guvernare pe fiecare sector, pe fiecare domeniu în parte. Şi am solicitat miniştrilor să-şi facă acest program sectorial de activităţi. Ce fac eu acum mergând la anumite ministere sunt anumite ministere sau anumite teme mai degrabă, că nu e vorba de miniştri aici sau de ministere, de anumite teme, de anumite domenii pe care cred că în următoarele 11 luni putem progresa mai bine şi putem avansa pe anumite obiective pe care ni le-am fixat. Şi mă duc în ministere să discut cu conducerea ministerelor, eu îi cunosc pe miniştri, pe unii secretari de stat, dar vreau să văd şi conducerea ministerelor, pe ce ne putem baza şi cum ne putem organiza mai bine pentru ca în următoarele luni să fim mai eficienţi pe domeniile respective.

Reporter: Dar fişe de evaluare, cu funcţionarii publici?

Dacian Cioloş: Nu, nu, dar v-am spus, nu intrăm în...

Reporter: Şi acele fişe ca să facem o concluzie cu privire la unde este administraţia publică în momentul ăsta şi de acolo să lucraţi pentru reformă.

Dacian Cioloş: Bun. Nu pornim, atunci când vorbim de reforma administraţiei publice, nu pornim de la o evaluare a funcţionarilor pe care noi o facem acum. V-am spus că sunt de ani de zile deja. Eu cel puţin ştiu de cel puţin şase, şapte ani de zile s-au făcut diferite studii şi s-au propus guvernelor care s-au succedat diferite strategii de îmbunătăţire a calităţii actului administrativ. Deci nu e vorba de o evaluare pe care noi o putem face acum într-o lună, două ca să tragem nişte concluzii. Pornim de la nişte evaluări de sistem care au fost deja făcute. Deci nu vorbim aici de evaluări ale unor persoane ca să-i dăm afară sau nu, cum am văzut că circulă prin media. O să dăm nu ştiu câte mii sau zeci de mii de oameni afară. Nu facem evaluări de personal noi acum. Avem, în parte, făcută o evaluare de sistem, administraţia publică din România, administraţia centrală, administraţia locală cât de bine funcţionează dat fiind modul cum sunt definite relaţiile între diferite structuri, la nivel orizontal între ministere, la nivel ierarhic. Problema asta, a politizării, faptul că pe unele funcţii sunt oameni bătuţi în cuie de ani de zile şi acolo lucrurile sunt de multe ori blocate, nu mai progresează. Dimpotrivă, în alte locuri se schimbă la fiecare doi-trei ani, cum se schimbă ministrul, şi asta iarăşi creează disfuncţionalităţi. Avem oameni care sunt recrutaţi, nu neapărat pe baza competenţelor pe care le au şi nici nu li se evaluează competenţele sau modul în care şi-au făcut treaba pe perioada cât au fost pe funcţie, ca să fie o corelare între progresia ierarhică, să zicem, sau nivelul de salarizare cu ceea ce a făcut. Deci, ce vrem noi acum să facem, pornind de la evaluări care au fost făcute de Banca Mondială, de Comisia Europeană, de experţi români chiar în unele cazuri sunt, cum v-am spus, pe diferite ministere, evaluări mai mult sau mai puţin precise, care nouă ne dau deja un tablou şi care ne permit să venim cu câteva idei de reorganizare a funcţiei administrative, de redefinire a ei în legislaţie, dar şi în modul de implementare a legislaţiei respective pentru a propune o ameliorare a ei. Şi cum spunea domnul vicepremier, o astfel de reformă nu se face în câteva luni de zile. Noi suntem conştienţi că nu o să putem decide privind toate lucrurile, o să fie nevoie şi de modificări legislative în unele cazuri, după ce facem modificarea legislativă de implementare a lor. Însă am constatat că ar putea exista, dacă venim cu o abordare clară, cu un tablou clar a ceea ce vrem să facem şi să fim foarte realişti cu ceea ce putem să facem, dar ceea ce vrem să facem să dea rezultate eu consider că putem avea susţinerea politică în parlament pentru modificarea legilor respective în următoarele luni până la sfârşitul legislaturii actuale şi, în paralel, să începem şi pregătirea aplicării legislaţiei respective. Sunt unele lucruri care pot fi făcute doar prin modificarea legislaţiei, funcţiei publice, rolul ANFP ş.a.m.d. Unele lucruri pot fi făcute doar prin hotărâri de guvern, nu trebuie unificare de legislaţie. Altele, doar prin pur şi simplu o mai bună organizare în administraţie sau aplicarea legislaţiei care există deja şi care nu a fost aplicată. Aş vrea să punem toate lucrurile astea împreună în pachet şi să începem să le punem în aplicare până la sfârşitul anului, nu în ideea de a finaliza procesul, ci de a demara un proces care, pe urmă, să fie continuat şi, încă o dată, nu în ideea de distruge ceva sau de a da afară anumiţi oameni sau de a arăta că unii sunt buni, alţii mai puţini buni. Cum spunea domnul vicepremier, dacă constatăm că, în anumite domenii, pe anumite categorii profesionale în administraţie avem oameni care au mai mult sau mai puţin un nivel de competenţă care să corespundă cu ceea ce ar trebui ei să facă se pot pune la punct în următorii ani programe de formare profesională, de exemplu, şi să condiţionăm o anumită progresie ierarhică sau în grade de funcţionar de anumite competenţe care să fie dovedite. Vrei un salariu mai bun, vrei o funcţie mai bună, dovedeşti că ştii anumite lucruri, nu le ştii, le înveţi, avem posibilitatea de a finanţa programe de formare profesională de durată mai scurtă sau mai lungă şi din fonduri europene. Deci, vrem să punem cap la cap diferitele instrumente pe care le avem pentru a obţine un rezultat care ar trebui să fie o administraţie publică mai performantă în următorii ani. Vrem să transparentizăm procesul de recrutare în administraţie, de progresie ierarhică, de numire pe anumite funcţii, de definire a responsabilităţilor pentru ca omul să ştie ce se aşteaptă de la el atunci când îi spui că eşti bun sau nu eşti bun. Trebuie să ştii pe ce bază îi spui lucrul ăsta. Ei, în momentul de faţă, în unele cazuri, avem în legislaţie criteriile astea, dar ele nu se aplică din diferite motive. În alte cazuri, nu avem indicatori care să fie suficient de clari şi pentru cel care trebuie să îndeplinească un anumit rol şi pentru şeful lui ca să-l poată evalua. Sau nu avem evaluări care să fie transparente, care să fie clare şi pentru şef, şi pentru cel care este evaluat şi asta duce la tot felul de disfuncţionalităţi, de abuzuri, de slăbiciuni în funcţionarea administrativă. Deci, asta înseamnă din perspectiva noastră reforma administraţiei, nu evaluat oamenii în câteva luni de zile pentru a-i da afară şi a aduce alţii noi. Trebuie să creăm o predictibilitate în funcţia publică, pentru ca un om competent, dacă vrea să vină să lucreze în funcţia publică, să ştie pe ce se poate baza, ce se cere de la el, cum va fi evaluat şi cum poate să progreseze. Eu am întâlnit cazuri acum, în aceste două luni de zile, când am propus mai multor oameni competenţi să vină să lucreze în administraţie şi care au refuzat tocmai pentru că nu vor să încerce aventura asta să intre aproape total în necunoscut, pentru că ei spun: domnule, de unde ştiu eu că dacă intru acum şi fac performanţă rămân în continuare? Ce garanţii de stabilitate îmi daţi, ce garanţii de evoluţie profesională îmi daţi ca eu, la 30 de ani sau la 28 de ani am acumulat o experienţă şi vreau să o utilizez în funcţia publică, să fiu sigur că, dacă mă angajez în asta, în următorii ani, pot să evoluez şi eu profesional, că dacă nu îmi daţi elementele astea mă duc în sectorul privat, unde am o vizibilitate mai bună din punctul acesta de vedere. Deci, în sensul ăsta am vorbit de profesionalizarea administraţiei. Vă mulţumesc.