Regio 2007-2013: impact pozitiv major asupra beneficiarilor de finantare

Luni, 11 Mai 2015

|Anexe |

Studiile de evaluare a Programului Opera╚Ťional Regional arat─â c─â Regio 2007-2013 are un impact pozitiv pentru beneficiarii care au apelat la finan╚Ťare, dublat de un efect de propagare în întreaga comunitate, pentru cele 5 domenii majore de interven╚Ťie care au f─âcut obiectul unor analize de tip contrafactual.

Regio - Programul Opera╚Ťional Regional 2007-2013 – se apropie de final; ultimele proiecte aflate în implementare trebuie încheiate pân─â cel târziu 31 decembrie a.c. În aceast─â etap─â a programului, Ministerul Dezvolt─ârii Regionale ┼či Administra┼úiei Publice (MDRAP) urm─âre┼čte, prin Autoritatea de Management a programului (AMPOR), s─â m─âsoare impactul programului asupra dezvolt─ârii regionale în România.

Impactul programului Regio 2007-2013 a fost m─âsurat, într-o prim─â etap─â, pentru 5 dintre cele 13 domenii majore de interven┼úie (DMI) ale programului. În acest scop, AMPOR a contractat realizarea unor studii de evaluare a efectelor programului în care a fost folosit─â, pentru prima dat─â în România, metoda contrafactual─â.

Astfel, Regio a contribuit într-o m─âsur─â semnificativ─â la cre┼čterea calit─â┼úii vie┼úii în ora┼čele care au beneficiat de fonduri prin acest program, iar centrele urbane au devenit mai atractive pentru persoanele active ╚Öi pentru mediul de afaceri. Infrastructurile de servicii sociale finan┼úate prin Regio au fost de mai bun─â calitate, au avut utilizatori mai mul┼úi ┼či mai mul┼úumi┼úi decât cele care nu au atras o astfel de finan┼úare. Atragerea de fonduri Regio a dus la îmbun─ât─â┼úirea infrastructurii ┼či dot─ârii unit─â┼úilor din înv─â┼ú─âmânt beneficiare, contribuind astfel la cre╚Öterea ratei de participare ╚Öcolar─â. Pentru microîntreprinderi, impactul Regio se traduce în locuri de munc─â nou create, performan┼úe mai bune ┼či de durat─â ┼či cre┼čterea capacit─â┼úii antreprenoriale (capacitate crescut─â de organizare, de exploatare a oportunit─â┼úilor de pia┼ú─â, de diversificare ┼či reorientare a activit─â┼úii). În domeniul turism, fondurile Regio 2007-2013 au contribuit la cre┼čterea spa┼úiilor de cazare, a num─ârului de turi┼čti, a gradului de ocupare ┼či a cifrei de afaceri – în unit─â┼úile beneficiare fa┼ú─â de unit─â┼úile care nu au implementat proiecte Regio.

Studiile de evaluare contrafactual─â s-au derulat în perioada aprilie 2014 – martie 2015 pentru: DMI 1.1. – Poli de dezvoltare urban─â;

DMI 3.2.- Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea ┼či echiparea infrastructurii serviciilor sociale;

DMI 3.4.- Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea ┼či echiparea infrastructurii educa┼úionale, preuniversitare, universitare ┼či a infrastructurii pentru formarea profesional─â continu─â;

DMI 4.3. - Sprijinirea dezvolt─ârii microîntreprinderilor;

DMI 5.2.- Crearea/dezvoltarea/modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabil─â a resurselor naturale cu poten┼úial turistic ┼či pentru cre┼čterea calit─â┼úii serviciilor turistice.

Rezultatele ultimelor trei studii de evaluare a impactului vor apare în luna iulie 2015, cu prezentarea efectelor m─âsurate pe alte ╚Öase interven╚Ťii ale Regio. Evaluarea contrafactual─â de impact este o familie de metode care aplic─â instrumente econometrice pentru datele statistice care descriu impactul unei forme de interven┼úie asupra mediului economic ╚Öi social. Astfel, acest tip de evaluare eviden╚Ťiaz─â diferen╚Ťa dintre grupul de beneficiari de finan╚Ťare european─â ╚Öi non-beneficiari, m─âsurat─â înainte ┼či dup─â interven┼úia POR 2007-2013.

Principalele concluzii ale studiilor privind cele 5 domenii sunt redate mai jos, date suplimentare fiind disponibile, pentru fiecare DMI în parte, în anexele ata┼čate.

DMI 1.1. – ORA┼×E - POLI DE DEZVOLTARE URBAN─é

  • În ora╚Öele participante la program, au fost constatate valori mai mari ale indicatorilor care descriu calitatea vie╚Ťii fa╚Ť─â de ora╚Öele non-beneficiare. Astfel, studiul de evaluare a constatat c─â num─ârul mediu al persoanelor angajate este mai mare cu 8,31%, iar rata ╚Öomajului este mai mic─â cu 0,89%, comparativ cu ora╚Öele non-beneficiare.
  • Centrele urbane care au derulat proiecte Regio au devenit mai atractive pentru for╚Ťa de munc─â activ─â ╚Öi pentru investi╚Ťii ╚Öi au atras mai mul╚Ťi imigran╚Ťi decât cele care nu au participat la program: rata n─âscu╚Ťilor vii este mai mare cu 5,5% iar rata imigra╚Ťiei este dubl─â , diferen╚Ťa dintre beneficiari ╚Öi non-beneficiari fiind de 120,72%. (detalii în Anexa DMI 1.1. – Poli de dezvoltare urban─â)

DMI 3.2.- SERVICII SOCIALE

  • Infrastructurile de servicii sociale care au beneficiat de fondurile Regio 2007-2013 au avut mai mul╚Ťi utilizatori în perioada 2012-2014, decât cele non-beneficiare. Dintre acestea, centrele reziden┼úiale au înregistrat cel ma mare num─âr de utilizatori, fa╚Ť─â de celelalte categorii de centre.
  • Num─ârul angaja┼úilor echivalen┼úi cu norm─â întreag─â în unit─â╚Ťile finan╚Ťate prin Regio a crescut, fa╚Ť─â de cel din institu╚Ťiile non-beneficiare.
  • Calitatea serviciilor oferite în centrele sociale a crescut – prin furnizarea unor servicii noi sau îmbun─ât─â╚Ťite, cre╚Öterea num─ârului de utilizatori, îmbun─ât─â╚Ťirea dot─ârilor ╚Öi achizi╚Ťionarea de echipamente moderne. Persoanelor vârstnice, pacien╚Ťilor cu boli în stadiu terminal ╚Öi copiiilor ┼či adul╚Ťilor cu dizabilit─â╚Ťi severe li s-au oferit servicii mai bune în centrele reziden╚Ťiale, de zi ╚Öi de îngrijire paliativ─â, prin reabilitarea ╚Öi dotarea spa╚Ťiilor de asistare, cu respectarea standardelor UE actuale privind cazarea ╚Öi prin asigurarea de oportunit─â╚Ťi de incluziune social─â.
  • Nivelul de satisfac╚Ťie a utilizatorilor fa╚Ť─â de serviciile, spa╚Ťiile, instala╚Ťiile ╚Öi utilit─â╚Ťile acestor centre este ridicat, iar percep╚Ťia de îmbun─ât─â╚Ťire a serviciilor, facilit─â╚Ťilor ╚Öi utilit─â╚Ťilor, dup─â interven╚Ťiile finan╚Ťate prin Regio, este larg r─âspândit─â. (detalii în Anexa DMI 3.2. – Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea ┼či echiparea infrastructurii sociale)

DMI 3.4.- INFRASTRUCTURĂ EDUCAŢIONALĂ

  • Îmbun─ât─â┼úirea infrastructurii de educa┼úie preuniversitare, universitare ┼či a infrastructurii pentru formarea profesional─â continu─â, mai ales în localit─â╚Ťile s─ârace - investi╚Ťiile prin DMI 3.4 au dat rezultatele cele mai bune acolo unde resursele alternative (bugetul local ╚Öi bugetul na╚Ťional) nu permiteau finan╚Ť─âri de amploare. În particular, în localit─â╚Ťile s─ârace, unde diferen╚Ťele între baza material─â a ╚Öcolilor beneficiare de finan┼úare, fa╚Ť─â cele non-beneficiare, sunt mari; de ex., gradul de dotare cu logistic─â în ╚Öcolile generale care au beneficiat de finan╚Ťare este cu 5,6% mai mare decât în cele non-beneficiare.
  • Efectul de „propagare” a rezultatelor: de modernizarea acestor infrastructuri educa╚Ťionale beneficiaz─â ╚Öi al╚Ťi elevi din aceea╚Öi localitate, care nu sunt înscri╚Öi în ╚Öcoala vizat─â de investi╚Ťii (de ex., de laboratoarele moderne de limbi str─âine, ╚Ötiin╚Ťe ╚Öi informatic─â, de centrele de art─â sau de facilit─â╚Ťile pentru practicarea sporturilor).
  • Facilitarea accesului la educa╚Ťie, în special a copiilor/tinerilor din mediul rural, a celor din medii sociale vulnerabile sau a celor cu dizabilit─â╚Ťi - prin crearea unui mediu de înv─â╚Ťare mai prietenos, mai bine adaptat ╚Öi prin dotarea cu echipamente ╚Öi materiale moderne. (detalii în Anexa DMI 3.4. – Reabilitarea/ modernizarea/ dezvoltarea ┼či echiparea infrastructurii educa┼úionale preuniversitare, universitare ┼či a infrastructurii pentru formare profesional─â continu─â)

DMI 4.3 - MICROÎNTREPRINDERI

  • Microîntreprinderile care au beneficiat de sprijin prin DMI 4.3 ╚Öi-au m─ârit personalul, în medie, cu 3 angaja╚Ťi, fa┼ú─â de cele care nu a avut finan┼úare.
  • Beneficiarii proiectelor finalizate în 2009 au avut performan┼úe mai bune, iar la 4 ani dup─â finalizarea interven┼úiei, ace╚Ötia au cu 2,4 locuri de munc─â per microîntreprindere mai mult decât non-beneficiarii compara┼úi.
  • Al doilea apel de proiecte a fost mai eficient decât primul, în ce prive┼čte crearea de locuri de munc─â, datorit─â sus╚Ťinerii financiare totale din partea Fondului European de Dezvoltare Regional─â - FEDR. 
  • Între factorii esen╚Ťiali care au contribuit la ob╚Ťinerea finan╚Ť─ârii de c─âtre microîntreprinderi se remarc─â disponibilitatea informa╚Ťiilor despre finan╚Ť─âri pe site-uri web relevante, apartenen╚Ťa la sectorul servicii (microîntreprinderile din sectorul construc┼úiilor ┼či industriei au o tendin┼ú─â mai sc─âzut─â de a aplica la finan╚Ťare, comparativ cu cele din sectorul serviciilor) ╚Öi situa╚Ťia financiar─â bun─â înainte de finan╚Ťare.
  • Beneficiarii Regio 2007-2013 au o capacitate crescut─â de a exploata oportunit─â┼úile de pia┼ú─â, de a se orienta strategic, de a trece de la comercializare la produc╚Ťie, de a furniza noi servicii ╚Öi de a se reorienta, schimbând domeniul de activitate: antreprenorii beneficiari au f─âcut modific─âri substan╚Ťiale ale produselor ╚Öi serviciilor, care au dus la apari╚Ťia de noi branduri, noi produse, noi oportunit─â╚Ťi de pia╚Ť─â. Astfel, putem considera c─â cea mai important─â valoare ad─âugat─â a DMI 4.3 este cre┼čterea capacit─â┼úii antreprenoriale a beneficiarilor.
  • Simpla solicitare a unui plan de afaceri, necesar pentru depunerea proiectului, a stimulat o reorganizare general─â a activit─â┼úilor microîntreprinderilor ┼či a asigurat resursele financiare adecvate, în special în cadrul celui de-al doilea apel de proiecte, pentru a finan┼úa investi┼úiile; (detalii în Anexa DMI 4.3. – Sprijinirea dezvolt─ârii microîntreprinderilor)

DMI 5.2 TURISM

  • A crescut num─ârul camerelor ╚Öi al locurilor de cazare nou create: cu 28,25 camere nou create/beneficiar IMM ╚Öi cu 50,42 locuri de cazare per beneficiar IMM nou create, prin compara╚Ťie cu unit─â╚Ťi din turism similare care nu au beneficiat de interven╚Ťia DMI 5.2.
  • A crescut num─ârul de „sosiri”╚Öi de „înnopt─âri”: beneficiarii priva╚Ťi ai DMI 5.2 au înregistrat în 2013, fa╚Ť─â de 2009, cre╚Öteri de 2-3 ori ale num─ârului de „sosiri” (inclusiv sosiri de turi╚Öti str─âini) ╚Öi de „înnopt─âri” (inclusiv turi╚Öti str─âini).
  • Gradul de ocupare a beneficiarilor Regio a crescut, ca medie, de la 37,44% la 45,63%, peste valorile înregistrate la nivel na╚Ťional, de aproximativ 25%.
  • Num─ârul de angaja┼úi/beneficiar IMM a crescut, ca ╚Öi cifra de afaceri: DMI 5.2 a adus fiec─ârui beneficiar IMM cu 12,40 mai mul╚Ťi angaja┼úi, o cre╚Ötere a cifrei de afaceri totale cu 1.122.536 lei ╚Öi o cre╚Öterea a cifrei de afaceri din turism cu 933.995 lei.
  • Impactul proiectelor finan╚Ťate prin DMI 5.2 al Regio este mai puternic la nivel local ╚Öi zonal, prin locurile de munc─â create ╚Öi taxele ╚Öi impozitele virate la bugetul local, dar ╚Öi prin stimularea altor investi╚Ťii ╚Öi a afacerilor conexe. Proiectele cele mai eficace sunt cele implementate în ora╚Öele mari ╚Öi în sta╚Ťiuni turistice de interes na╚Ťional ╚Öi local. Proiectele care au aplicat un concept „integrat” (în sensul moderniz─ârii ╚Öi extinderii infrastructurii existente ╚Öi diversific─ârii produsului turistic prin dezvoltarea unei infrastructurii de agrement sau ad─âugarea unei astfel de infrastructuri sau a unei capacit─â╚Ťi de cazare deja existente) au un impact superior prin compara╚Ťie cu investi╚Ťiile realizate doar în infrastructura de cazare. (detalii în Anexa DMI 5.2. – Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale ┼či cre┼čterea calit─â┼úii serviciilor turistice)

* * *

Context

Scopul studiilor de evaluare a impactului a fost dublu: eviden╚Ťierea efectelor generate de investi╚Ťiile f─âcute din Fondul European de Dezvoltare Regional─â-FEDR ╚Öi fundamentarea unor decizii bazate pe date ╚Öi dovezi, pentru urm─âtoarea perioad─â de programare, 2014-2020.

Metodele folosite

În realizarea studiilor de evaluare, au fost utilizate 3 tipuri de metode:

  • Metode de colectare a datelor: recenzia literaturii de specialitate; preluarea de informa┼úii din surse administrative ┼či secundare; interviu individual; focus grup; studiu de caz; ancheta de teren.
  • Metode de analiz─â cantitativ─â: analiza contrafactual─â: metoda DiD (Difference in Difference); corelarea scorului de propensiune (Propensity Score Matching); designul discontinuit─â┼úii regresiei.
  • Metode de analiz─â calitativ─â: studii de caz; panelul de exper┼úi; benchmarking; grup nominal.

Informaţii suplimentare despre program:

  • Programul Opera╚Ťional Regional 2007-2013
  • Programul Opera╚Ťional Regional 2014-2020

Materiale audio-video

Pe site-ul programului sunt disponibile materiale audio-video care ilustreaz─â contribu┼úia Regio 2007-2013 în cazul unor proiecte concrete: http://www.inforegio.ro/ro/informare-si-publicitate/materiale-audio-video.html