Prioritatile vicepremierului Vasile Dîncu si ale MDRAP

Miercuri, 25 Noiembrie 2015

Declarațiile vicepremierului Vasile Dîncu, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, în emisiunea ”Probleme la zi”, la Radio România Actualități

Realizator: Programul Operaţional Regional destinat României de către Comisia Europeană pentru intervalul 2014-2020 are o valoare de 8,25 miliarde de euro şi este unul dintre cele mai mari programe de investiţii din Uniunea Europeană. Finanţarea este destinată unei diversităţi de domenii, care ar oferi şanse omogene pentru toate zonele României. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a avut şi, neîndoielnic, va avea şi din bugetul României o parte consistentă. Noul ministru al dezvoltării regionale şi administraţiei publice declara în fața comisiilor parlamentare că îşi propune o creştere a coeziunii teritoriale şi economice, care va duce la creşterea competitivităţii. Dar cu ce şi cum îşi propune să înceapă vicepremierul Vasile Dîncu pentru ca să atingă acest obiectiv enunţat? Cum va face că vocea comunităţilor locale să fie mai bine auzită şi ascultată? Invitatul ediţiei de astăzi este viceprim-ministrul Vasile Dîncu. Bună ziua. Bun venit.

Vasile Dîncu: Bună ziua. Bine v-am găsit.

Realizator: Vă mulţumesc că aţi răspuns invitaţiei Radio România Actualităţi. Aşteptam întrebările şi opiniile ascultătorilor prin sms la numărul 0748.887.766. Puteţi urmări interviul video şi audio şi pe site-ul nostru romania-actualitati.ro. Domnule ministru Vasile Dîncu, v-aţi întâlnit vinerea trecută cu doamna Corina Creţu, comisarul european pentru dezvoltare regională. În ce stadiu se afla pregătirile pentru atragerea de fonduri de dezvoltare regională în noul exerciţiu bugetar european? Cine va selecta proiectele pentru ca banii să nu mai fie cheltuiţi pe extravaganţe, aşa cum s-a mai întâmplat în trecut?

Vasile Dîncu: Există mai multe probleme aici şi mai multe răspunsuri la această întrebare. În primul rând, discuţiile pe care le-am avut cu doamna Corina Creţu, comisarul nostru pentru dezvoltare regională, au arătat că, în acest moment, stăm destul de bine în ceea ce priveşte planificarea, în ceea ce priveşte cele două sarcini pe care le avem în acest moment ca minister. În primul rând, este finalizarea exerciţiului financiar 2007-2015; avem o fază importantă pentru că vom avea şi unele proiecte care, din diverse cauze, nu se vor putea închide în decembrie. Aceste proiecte - este vorba de câteva sute de proiecte, nu sunt foarte multe, din vreo 5000 care existau, acestea pot fi finalizate în termen de 6 luni, până în iunie 2016. Or, trebuie să vedem aceste proiecte, o parte va trebui să fie finanțată exclusiv de către beneficiar, nu mai finanţează nimic comunitatea europeană în acest domeniu...

Realizator: Dacă se depăşeşte termenul de finalizare decembrie 2015....

Vasile Dîncu: Dacă se depăşeşte termenul de finalizare, există resurse pentru ca acesta să se termine din resurse locale. Pe de altă parte, proiectele mai mari, care au fost oprite din diverse cauze, sunt cele de peste 5 milioane de euro legate, poate, de procese, de contestaţii, de DNA şi alte lucruri, pot fi refazate pentru exerciţiul financiar următor 2014-2020. Deci aceasta este o sarcină pe care o avem în acest moment. În Ministerul Dezvoltării şi Administraţiei avem în acest moment, pană la data în care vorbim noi, o absorbție de pese 72%. Vom obţine, cred - este speranţa mea şi s-ar putea să depăşim 80% până la finalul anului, pentru anumite proiecte suntem la 100%. POCA, de exemplu, fostul PODCA este 100%, deci suntem într-o fază destul de avansată. În acest moment, suntem la zi șicu pregătirea programelor pentru noile axe pentru noul exerciţiu financiar. Există pentru Programul Operaţional Regional acum, după părerea mea, există o nouă filosofie, o filosofie care este una ce derivă din analiza greşelilor care s-au făcut înainte, la programele trecute. Este foarte avantajoasă pentru România. Cea mai mare parte din axele Programului Operaţional Regional în faza 2014-2020, sunt vreo patru direcţii importante, merg pe ideea dezvoltării echilibrate şi pe creşterea coeziunii. Avem proiecte, de exemplu, pentru regenerare urbană, pentru dezvoltare urbană în oraşele mici, în oraşele mijlocii. Deci există şi un alt specific faţă de ceea ce era înainte. Sigur, criteriile sunt foarte clare, după părerea mea, axele din acest moment sunt destul de echilibrate, mai bine decât în alte exerciţii financiare, în care am constatat că se mai aruncau banii pe formări inutile sau pe alte lucruri, acum mi se pare că întreg design-ul Programului Operaţional Regional se axează foarte mult pe dezvoltare şi coeziune. Şi toţi indicatorii care sunt legaţi de programe, de selecţia proiectelor, de selecţia ofertelor, sunt orientaţi înspre acest lucru. Este un lucru foarte bun şi este o resursă pentru România, cred.

Realizator: Domnule ministru Vasile Dîncu, aţi spus în faţa comisiilor parlamentare că unul dintre obiectivele dumneavoastră ar fi o creştere a coeziunii teritoriale şi economice, care va duce la creşterea competitivităţii, şi că teoria polilor de dezvoltare de până acum s-a dovedit greşită. Ce a fost greşit şi cum va propuneţi să schimbaţi, de fapt? Ce înseamnă acest obiectiv al coeziunii teritoriale şi economice? Prin ce fel de proiecte va putea fi atins acest obiectiv?

Vasile Dîncu: Sunt foarte multe proiecte. Ţine, până la urmă, de strategia Guvernului, în primul rând. Premierul Dacian Cioloş a anunţat încă de la început: că vizează un guvern şi nişte specialişti care să poată ajuta la repunerea pe şine a dezvoltării României. Dezvoltarea României înţeleasă ca nefiind una haotică, aşa cum, de foarte multe ori s-a întâmplat prin proiecte care vin o dată la patru ani, se schimba când vine un nou guvern... Încercăm să găsim o linie de mijloc, hai să-i spunem aşa, ştiinţifică şi pragmatică. Apoi, vrem o planificare mult mai exigentă în acest sens, cu proiecte care se pot realiza; proiecte realiste şi, mai ales, proiecte care să aibă un efect pe orizontală. Teoria polilor de dezvoltare a dus trena - să spunem aşa. teoriilor dezvoltării lansate de Banca Mondială, FMI, Clubul de la Roma... Ideea că un pol de dezvoltare va difuza în teritoriu dezvoltare, va crea în teritoriu un ecou, să spunem, creând locuri de muncă şi altceva. Sigur că acesta este un efect, dar este un efect secundar, pentru că mai ales polii de dezvoltare stimulaţi suplimentar - pentru că în fiecare an polii de dezvoltare primeau bani de la bugetul de stat şi aveau prioritate la proiecte - mai degrabă au absorbit resursele; astfel încât, marii poli de dezvoltare, cum sunt oraşele mari, Bucureşti, Cluj, Timişoara, Iaşi, au făcut, de fapt, o secetă în jur, aducând forţa de munca cea mai calificată, aducând şi locurile de muncă, investiţiile străine veneau acolo; pentru că lumea se duce acolo unde există resurse pentru asta. Astfel încât, ne trezim că, faţă de 2007, de când s-a analizat, acum avem mult mai dezechilibrată dezvoltarea. Ceea ce facem acum înseamnă câteva programe noi. POR-ul face acest lucru, prin axele deschise. Deci, este un lucru bun. Avem finanţare europeană pentru asta. Dincolo de finanţarea europeană, ceea ce încercăm noi şi vom numi dezvoltare echilibrată şi reducerea decalajelor dintre regiuni - pentru că avem, ştiţi, regiunile noastre, în afară de Regiunea Bucureşti, care se află între cele mai dezvoltate regiuni din Europa, celelalte regiuni sunt în ultimele 15 regiuni europene, ca nivel de dezvoltare şi mai ales ca PIB pe cap de locuitor - ceea ce vom face noi este încercarea de a aduce foarte multe proiecte de dezvoltare, la nivelul zonelor intermediare, să spunem aşa, oraşele mici, comunele.

Realizator: Proiecte de dezvoltare care să fie finanţate din bani europeni sau să fie finanţate de la buget? Din ce surse?

Vasile Dîncu: În momentul acesta, vom folosi cele două surse. Ceea ce putem să folosim în noul exerciţiu financiar vom folosi la maximum, şi o parte din toată modernizarea statului şi modernizarea administraţiei, pe care o gândim în viitor, este legată de această absorbţie a fondurilor europene. Avem noroc că o parte din specialiştii din guvernul nostru vin din zona aparatului administrativ al UE, BM, FMI, deci avem oameni cunoscători, care au o cultură modernă legată de absorbţia de fonduri. Încercăm, în aceste zile, să schimbăm tot ce este legislativ, ceea ce încurcă. De exemplu, avem o nouă lege în Parlament, dată încă dinainte - acum îi aducem ultimele modificări - Legea achiziţiilor publice. Pentru că s-a pierdut foarte mult timp în ceea ce priveşte achiziţiile publice. Am dezvoltat, însă, câteva proiecte naţionale importante. Unele le continuăm şi le dăm o formă mult mai consistentă, aducem mai mulţi bani. De exemplu, Programul Naţional de Dezvoltare Locală. Proiectul Naţional de Dezvoltare Locală a început în 2013, aducându-se toate proiectele ce existau la un moment dat în zona dezvoltării locale, prin trei legi se tot alocau bani pentru diverse proiecte locale. Ideea noastră este ca. în sfârşit, în patru ani care vin de acum încolo să se constituie un fond, în jur de 12 miliarde am prognozat în acest moment, pentru ca toată infrastructura rurală, fiecare localitate din România să aibă infrastructura minimă: şcoală, un punct sanitar, să aibă canalizare, apă curentă.

Realizator: Pentru ce interval de timp aveţi această perspectivă, acest plan? În cât timp ar putea fi realizat?

Vasile Dîncu: Cred că în patru sau în cinci ani se vor putea realiza aceste lucruri. Deocamdată, în PNDL există 3.668 de proiecte care sunt proiecte venite din partea autorităţilor locale, iniţiate de la centru. Toate se afla însă în acelaşi buget. Ceea ce vom face anul acesta este ca să credibilizăm mult mai mult acest proiect, pentru că au fost dezbateri politice pe tema asta, cum se dau banii primarilor, fiecare putere vine şi da...

Realizator: Da, asta era una dintre întrebările care urmau, pe ce criterii veţi mai face transferuri de fonduri către administraţiile locale şi în ce scopuri?

Vasile Dîncu: Criteriile există, sunt criterii legate de nivelul de dezvoltare a comunei, de capacitatea comunei de a veni cu o parte din dezvoltare, capacitatea judeţului de a sprijini, capacitatea pe care o au de dezvoltare administrativă în zona respectivă. Deci există criterii multe. O să mai adăugăm şi acum, discutăm cu Ministerul de Finanţe să mai adăugăm criterii. Important este însă un criteriu pe care l-am stabilit, care exista şi înainte. dar acum va fi mult mai accentuat, acela al decontării şi nu a unei rambursări care vine după nu ştiu câţi ani. Cei care se mişcă repede vor primi finanţare. Se vor deconta foarte repede facturile şi... dar totul se va întâmpla transparent. Pe site-ul Ministerului vom avea continuu, la zi, toată situaţia, criteriile după care se face această alocare. De fapt, în acest moment, avem proiectele care există. Pentru proiectele viitoare vom face noi call-uri, dar aceste lucruri se vor întâmpla absolut transparent, încercând să obţinem un echilibru, să creăm şi un echilibru teritorial, pentru că, dacă le suprapunem pe aceste hărţi. o să observăm un lucru: judeţele mai dezvoltate din România, indiferent de cine sunt conduse politic, au oameni mai activi, au resurse şi intelectuale pentru a face mai multe proiecte. Se mişcă mai repede. Din păcate, judeţele mai sărace suferă un handicap şi din această perspectivă şi atunci va trebui, ca principiu al coeziunii şi echilibrului, să facem acest lucru. Eu am promis - şi m-am bucurat că am obţinut susţinerea unanimă, din partea Comisiei de administraţie publică - eu voi fi prezent continuu în spaţiul parlamentar pentru a da seama de aceste lucruri, pentru a lucra împreună cu parlamentarii, cu comisiile judeţene care se ocupă de asta de la nivelul consiliilor judeţene. Vom avea o deschidere şi un dialog continuu cu cei care sunt beneficiarii acestei dezvoltări.

Realizator: Domnule ministru, Vasile Dîncu, este unul dintre ascultători care pune un semn de întrebare: creşterea coeziunii, pe când o descentralizare adevărată, de mult timp anunţată? Avem o ţară mare, numită Bucureşti, ce facem cu restul? Este aşa, în antiteză, coeziunea cu descentralizarea?

Vasile Dîncu: Coeziunea este într-o simbioză totală cu descentralizarea şi chiar la începutul mandatului meu voi lansa... În fiecare zi vorbesc cu premierul - mă bucur că Dacian Cioloş este interesat şi nu există zi în care să nu discutăm un alt aspect al descentralizării sau un alt aspect al modernizării statului sau al creării unei funcţii publice de prestigiu şi care să fie moderată, să spunem, să fie evaluată continuu. Avem în această perioadă, chiar în luna decembrie, peste două săptămâni, o să fiţi invitaţii mei la o conferinţă de presă în care vom lansa o dezbatere publică pe Strategia de modernizare a statului şi reforma administrativă. Aici avem Strategia Generală de Descentralizare - finalizarea ei, de fapt. S-au făcut unele elemente de descentralizare şi în anii trecuţi, în mandatele din ultimii 10,15 ani, dar nu s-a dus la capăt acest lucru. Deci, lansăm Strategia Naţională de Descentralizare. Asta o să o lansez în dezbatere peste o săptămână, cel târziu. Avem, de asemenea, încă o strategie care este importantă şi este legată de asta şi mă bucur că a sesizat ascultătorul nostru, este strategia de dezvoltare teritorială a României. Aceasta completează această strategie, pentru că la aceste strategii s-a lucrat încă din anii trecuţi, şi eu am lucrat ca specialist, la un moment dat, alături de oameni de la Academia Română sau din zona universitară, există foarte multă expertiză ştiinţifică, am lucrat la încercarea de a vedea care sunt deficitele de dezvoltare între judeţe şi cum am putea, printr-o strategie de dezvoltare şi de descentralizare să suplimentăm resursele acolo unde este cea mai mare nevoie. Noi nu putem merge cu o Românie care lucrează cu trei viteze. Această diferenţă de potenţial dintre regiunile noastre, după părerea mea, este cel mai mare dezechilibru, care ne afectează dezvoltarea şi ne afectează viitorul. Cred că sunt zone, judeţele din Sud, unele din Moldova, Regiunea de Nord-Est, sunt regiuni unde vom investi mult mai mult în viitor, pentru că este nevoie de un echilibru. Am discutat cu comisarul nostru Corina Creţu despre un proiect-pilot în câteva zone, un proiect finanţat de DG Regio, pe care să-l conducă domnia sa şi cu mine, un proiect pentru a vedea cum putem ajuta cel mai bine, cum putem armoniza cel mai bine că aceste judeţe sărace, aceste zone sărace, într-un ritm accelerat să intre...

Realizator: Dar de la cine trebuie să vină ideile, cum pot aceste zone sărace să se emancipeze economic? De jos în sus, sau de sus în jos?

Vasile Dîncu: Este un proces simultan. Centrul trebuie să organizeze dezbaterea, întotdeauna. Centrele deciziei trebuie să fie deschise la dialog. Eu cred că trebuie să descentralizăm mult mai mult şi am foarte multe proiecte în acest sens. Nu cred că ceea ce se întâmplă astăzi, ca un ministru al învăţământului, sau un ministru al dezvoltării să semneze pentru reabilitarea unei şcoli din Munţii Apuseni, nu cred că este normal. Cel mai bine se ştie pe plan local unde pot fi alocate resursele. Problema este, centrul este să suplimenteze resursele pentru aceste zone, pentru că nu se pot descurca singure.

Realizator: Cu toate acestea, nici invers. Când a fost la dispoziţia, la latitudinea autorităţilor locale o reabilitare de şcoală, nu s-a desfăşurat în cele mai bune condiţii posibile şi sunt exemple pe care le-am văzut în presă, cu şcoli la care numai un grup sanitar costa cât o garsonieră.

Vasile Dîncu: Aşa ceva nu se va mai întâmplă, pentru că vom avea standardele de control şi de cost pentru fiecare din aceste lucrări. Dar există chestiuni de oportunitate, pe care oamenii din teritoriu le gândesc. Am observat un lucru, umblând pe vremea mea, pe vremea când eram mai degrabă sociolog, decât, să spunem, într-o funcţie publică, demnitar, am observat că nevoia de reformă şi cererea de reformă este mult mai mare la funcţionarii din teritoriu. Oamenii vor să se specializeze mai mult, vor să-i ajutăm să investească în educarea lor şi au mai multe idei decât noi, aici, la centru.

Realizator: Da, domnule ministru, o cultură a integrităţii, spuneaţi la un moment dat, pentru funcţionarii publici. Sunteţi profesor de sociologie, cum se face, care au fost motivele pentru care, până acum, în România nu a existat o asemenea cultură? Unde trebuie să umblaţi la rădăcină?

Vasile Dîncu: Trebuie umblat în mai multe locuri: o parte din recâştigarea demnităţii funcţiei publice face parte din cea mai importantă strategie pe care mi-am propus să o discut în luna decembrie şi să o lansez în spaţiul public. Sunt mai multe lucruri aici: în primul rând, este o chestiune care vine de la centru, nu sunt de vină oamenii, a existat întotdeauna un control politic asupra funcţiei publice, a existat întotdeauna un funcţionar public subordonat politicienilor care veneau la un moment dat. Şi aici trebuie să discutăm până unde vom merge cu politizarea, dar asta este o temă foarte lungă şi o să o discutăm poate la o altă emisiune. În al doilea rând, este vorba de sprijinul oamenilor pentru formare. De exemplu, în Germania, 9% dintre lucrătorii din administraţie sunt funcţionari publici, dar aceşti funcţionari publici, este adevărat, nu au dreptul să se constituie, să facă negocieri colective sau altceva, dar, pe de altă parte, au dreptul la formare, care este plătită de stat, au dreptul la reduceri, dacă vrei să-ţi faci o formare serioasă, atunci ai dreptul la reduceri fiscale pentru asta, plăteşti cursuri, dar trebuie să existe un sistem centralizat care să lucreze la pregătirea oamenilor, să-i ajute. Prima hotărâre a mea va fi o hotărâre de guvern despre reînfiinţarea Institutului Naţional de Administraţie. Trebuie să avem o ENA românească, aşa cum...

Realizator: Exact la fel cum a fost...

Vasile Dîncu: Nu exact la fel cum a fost, o să avem cu totul un alt concept, premierul deja a antamat specialişti care vor veni din Uniunea Europeană, prin transferuri sau prin alte forme de sprijin, foarte mulţi români care lucrează acolo şi vor să vină acasă, chiar pentru câteva luni, pentru a lucra la refundamentarea unui institut de formare în administraţie publică. Pe de altă parte, este o chestiune care până la urma ţine şi de modul în care gândim salarizarea. Nu poţi să gândeşti o salarizare în funcţie de cine se afla mai aproape de decizie. Sunt ministere acum, în care, de exemplu, salariul unui şofer este mai mare decât al unui secretar de stat din altă zonă sau decât al unui director.

Realizator: Dar de ce preferau oare să-şi plătească aşa bine şoferii? Tare mă întreb..

Vasile Dîncu: Nu ştiu... E o chestiune: cine se afla lângă bani - asta era principiul -, ăla baga mâna în oală. Era un principiu care nu va mai funcţiona. Lucrăm şi suntem în ultima fază de discuţii pentru o lege a salarizării unitare, care va veni. Apoi, după ce vom face toate aceste lucruri, după ce vom găsi resurse, devine o problemă foarte importantă naşterea unei culturi a funcţionarului public şi a unei culturi a integrităţii, care se poate naste prin propria asumare. Este vorba de coduri deontologice, ghiduri de carieră. După ce am făcut un ghid de carieră în care omul îşi poate previziona cariera, ştie ce are de făcut pentru a fi avansat la un moment dat, când nu va mai fi arbitrariul, eu cred că atunci oamenii îşi vor asuma aceasta demnitate a funcţiei publice şi îşi vor construi propriile mijloace. Este ca şi la jurnalişti. Sigur, nu poţi să creezi, din afară, legislaţie foarte dură. În cadrul administraţiei poţi să creezi legislaţie, dar trebuie să vină din ambele părţi. Codul deontologic este foarte important în profesionalizare şi oamenii trebuie să fie stăpâni pe propriul lor destin. Şi în momentul acela vor fi mult mai responsabili. Deci, nu poate veni dintr-un singur loc asta. Mărind salariile, am crezut ,la un moment dat, că se poate face asta. S-au mărit salariile şi nu s-a rezolvat; nu e mai multă integritate prin asta. Dar nici nu poţi să-i ţii pe funcţionarii publici în condiţii indecente de viaţă. Eu cred că, primul lucru, pe care trebuie să-l facă statul, trebuie să acorde încredere. Noi, în acest moment, suntem într-un deficit general de încredere în administraţia publică, în stat chiar, în funcţionari... Or, acest lucru trebuie reparat, în primul rând, printr-o strategie coerentă. Ce facem acum, şi vom discuta în luna decembrie, este un cod administrativ. Pentru că sunt foarte multe legi care reglementează funcţia publică; unele se bat cap în cap. Sunt duble subordonări. Nu este protejat funcţionarul public sau înaltul funcţionar public. S-au tot făcut legi - s-a introdus, de exemplu, inspectorul de stat, expertul guvernamental, care astăzi, nu are o funcţie "funcţională", ca să folosesc un pleonasm în zona asta. Deci, într-un cod administrativ, vom încerca să corelăm toate aceste lucruri şi să dăm o imagine şi o previzibilitate funcţiei publice.

Realizator: Domnule ministru, deja un fel de propuneri de jos în sus pentru anumite zone au apărut şi de la ascultătorii noştri. Unul dintre ei îşi doreşte un proiect cu fonduri europene pentru montarea de panouri solare şi a unei centrale termice moderne într-un sat din judeţul Bacău, pentru că sunt acolo familii cu mulţi copii. Un alt ascultător - Constantin, din Tulcea - spune aşa: 'V-ati gândit că la licitaţiile pentru infrastructura se pune un punctaj pentru cei care ar lucra - sau măcar completează în felul acesta fişa pentru licitaţii - 24 de ore din 24?' Deci, e probabil un mod de a mistifica participarea la licitaţie. Dar aş vrea să vă mai aduc în atenţie întrebări. Spre exemplu, întrebarea domnului Vasile Deac, din Drobeta-Turnu Severin, care este de la Asociaţia Română de Consiliere şi Sprijin.

Vasile Deac: Bună ziua, domnule vicepremier! Întrebarea mea pentru dvs este următoarea: cum veți reuşi să legaţi dezvoltarea regională, care înseamnă proiecte mari, cu abordarea de jos în sus? Cum veţi reuşi să vă asiguraţi că oamenii îşi doresc ceea ce dvs le propuneţi pentru dezvoltare?

Vasile Dîncu: Vă mulţumesc! Este o întrebare fundamentală pentru procesul nostru de planificare. Aici există o parte din proiectele pe care le-am adus, pe care le-au adus guvernele din urmă, pentru că noi nu reinventam acum toată guvernarea. Încercam să optimizăm şi să aducem o viziune mult mai pragmatică. O parte din planurile de dezvoltare care s-au făcut până acum, cele de infrastructură - de exemplu, Master Planul, - sau zona proiectelor de dezvoltare pe care le-au făcut judeţele, sau ADR-urile, s-au făcut printr-o consultare publică. Deci, există o componentă de consultare publică şi în proiectele trecute, în logica trecută a lucrurilor. Ceea ce face guvernul Ciolos acum este să suplimentăm acest lucru. Avem deja în guvern un minister nou, un minister al dialogului civic. Este un lucru foarte important pentru că se referă la întărirea transparenţei şi întărirea componentelor prin care comunităţile sunt consultate asupra proiectelor. Niciun proiect nu se va mai face contra comunităţilor. Avem în acest moment şi lucrăm împreună cu doamna ministru, care se ocupă de dialogul social, de dialogul civic, căutam soluţiile cele mai bune pentru a ajunge până la o microconsultare la nivelul localităţilor. Vom dezvolta mecanisme legate de telefon - linii verzi, legate la fiecare minister, pentru a primi solicitări, apoi consultarea mediului civic. Consultarea mediului civic, acum, în momentul acesta, după părerea mea este esenţială. Eu am lucrat timp de zece ani, când nu m-am ocupat de politică, în ultimii opt-zece ani, am lucrat cu Academia de Advocacy, am lucrat cu organizaţii nonguvernamentale, care se ocupă de dezvoltarea urbană, de exemplu, şi dezvoltarea localităţilor. Am observat specialişti în zona respectivă şi proiecte alternative, de exemplu, de bugete. Am experimentat în câteva oraşe proiect alternativ de buget făcut cu consultare publică. Vă spun, în viziunea mea, chiar dacă nu au fost aprobate de consiliile locale sau s-au luat unele măsuri din ele, erau mult mai coerente decât cele făcute în acel moment din anumite...

Realizator: Şi oricum, probabil, mai desprinse de anumite interese particulare, care se puteau manifesta, ceea ce s-a văzut foarte clar în administraţia locală. V-aş mai întreba un lucru: ce veţi înţelege totuşi, la modul propriu, prin descentralizarea pe viitor a administraţiei publice? Ce servicii mai sunt de descentralizat?

Vasile Dîncu: Sunt foarte multe lucruri de descentralizat. În primul rând, prin descentralizare, înţelegem şi o calitate superioară a serviciilor, pentru că una este să oferi publicului un serviciu care este centralizat la o direcţie, în care trebuie să facă, să umble pe la foarte multe ghişee, şi alta este să aduci mult mai aproape... lucrăm la refundamentarea filosofiei ghișelui unic şi, bineînţeles, dar asta va fi faza ultimă, să zicem aşa, încercăm implementarea, acolo unde se poate, a circuitului electronic al hârtiilor, a unui e-government, s-a vorbit prea mult şi poate prea repede la noi de...

Realizator: Cred că de prin 2009 aud lucrul acesta.

Vasile Dîncu: Despre e-government s-au făcut experimente, nereuşite cele mai multe, de multe ori au circulat în acelaşi timp şi hârtii, dar şi mesaje, să spunem, şi documente în zona spaţiului virtual. Noi, în acest moment, vom reuşi să facem acest lucru - asta este un aspect. Deci, să apropii de la direcţie spre cetăţean. Apoi, sunt foarte multe lucruri care ţin de modalitatea în care anumite servicii sunt planificate pentru a fi, cu timpul, unificate, de a se oferi servicii integrate, să nu treacă omul pe la 20 de ghişee şi să meargă spre două, trei sau chiar spre ghişeul unic. Modalitatea de a crea, de a aduce funcţia publică mult mai aproape, de exemplu, de domiciliul celui care se află în situaţia de a cere o hârtie sau de a lua o aprobare, este unul din elementele cele mai importante din descentralizare. Până la urmă, principiul subsidiarităţii este unul din principiile fundamentale care va funcţiona în noua strategie. A fost şi înainte invocat, mai degrabă, dar vom încerca să aducem cât mai mult decizia aproape de cetăţean.

Realizator: S-a vorbit mult, în ultimii ani, despre împărţirea regională a României, lucrurile apăreau foarte sus, la un moment dat, pe agenda politică,ulterior au dispărut de pe agenda politică. Este o întrebare care îl preocupă şi pe domnul Ovidiu Marin, economist din Craiova.

Ovidiu Marin: Bună ziua. Ovidiu Marin mă numesc, economist în Craiova. Aş avea şi eu două întrebări pentru domnul vicepremier. În primul rând, dacă este de acord cu împărţirea regională a României din momentul de faţă, fiind ştiut că s-a mai discutat acest lucru şi se dorea o altă împărţire, şi al doilea aspect - cum are de gând să sprijine regiunea din care fac şi eu parte, Regiunea Oltenia, aceasta fiind o regiune destul de săracă?

Realizator: Întrebările domnului Ovidiu Marin, prezent la Conferinţa Naţională a Economiei Sociale, organizată astăzi, în Bucureşti.

Vasile Dîncu: Venind de la această conferinţă, unde mi-ar fi plăcut şi mie să mă duc, dar acum discutăm despre buget, sunt un fan al economiei sociale şi al căutării de soluţii pentru a implementa economia socială, aş putea să spun următorul lucru: în acest moment, regionalizarea actuală, modul în care avem regiuni administrative, în acest moment, nu este poate cel mai fericit, dar din mai multe perspective. Poate nu datorită desenului, întotdeauna, ci şi datorită faptului că nu s-a găsit o soluţie pentru ca ADR-urile de acum să funcţioneze ca un adevărat consiliu al planificării, să spunem. Sunt un fel de ONG-uri fără bugete proprii. Deci nu au forţa esenţială pentru asta. Avem foarte multe studii pe care le-am făcut în ultimii ani, la care am participat şi eu alături de mediul universitar, cum spuneam, şi care pledează pentru mai multe scenarii. Vor fi mai multe scenarii în ceea ce priveşte dezvoltarea viitoare, posibilă, a unor regiuni. Dar vom discuta asta numai după ce terminăm, să zicem, descentralizarea şi după ce avem o siguranţă în ceea ce priveşte posibilitatea de a face un proiect de schimbare a Constituţiei pentru că nu putem pune carul înaintea boilor. De fapt, aceasta este problema principală. Va trebui să găsim un consens pentru modificarea Constituţiei pentru asta. Studiile continuă. Noi facem încă studii, vor fi câteva scenarii, le vom discuta public pe acestea. Sigur că va fi greu să găsim un consens naţional. Dar, părerea mea, după ceea ce am lucrat timp de un an şi ceva, umblând în teritoriu, ţinând conferinţe despre asta, analizând indicatori de dezvoltare şi vorbind cu autorităţile locale, am văzut o dorinţă importantă în autorităţile locale de a face descentralizarea, nu pentru reîmpărţire în primul rând, ci pentru faptul că vin mai multe resurse şi decizia locală, regională câştigă din asta. Există zone istorice care sunt destul de omogene şi care pot funcţiona ca regiuni istorice. Să spunem, s-ar putea să mai fie discuţii, dar toate discuţiile vor fi transparente şi, până la urmă, se vor transa aşa cum se tranşează discuţiile într-o democraţie, în Parlament. Acolo se tranşează orice discuţie. Regiunea despre care vorbeşte ascultătorul nostru va fi, este una din regiunile care încă din acest an şi încă din anii trecuţi, încă din acest an, beneficiază de foarte importante investiţii, cel puţin din zona finanţelor româneşti, ca să zicem aşa, din bugetul de stat. Sunt multe obiective care sunt în acest moment în dezvoltare în regiunea domniei sale. Noi nu vom face între regiuni nicio competiţie, ci avem un plan în care să încercăm optimizarea, în acelaşi timp, a regiunilor dintr-o anumită categorie, a aduce nivelul de dezvoltare în ceea ce priveşte infrastructura, aici este marea noastră problemă, construcţia de utilităţi publice. Aici sunt foarte multe obiective pe care le am eu pentru perioada următoare.

Realizator: Legat de descentralizarea serviciilor, un ascultător se întreabă dacă vor fi înfiinţate birouri de înmatriculări auto în oraşele mai mici? Iar un ascultător spune aşa: când se va termina permanenta reorganizare din sectoarele administraţiei publice, care este o ocazie de manipulare şi presiune prin instabilitatea locului de muncă al funcţionarilor?

Vasile Dîncu: Noi sperăm ca anul acesta să punem capăt reformei, să dăm după aceea o perioadă şi o să o propunem guvernului, care va veni după alegerile din anul viitor, din toamnă, să punem un capăt reformei şi să dăm un plan pe 5, 10, 15 ani, care să poată fi corectat numai în funcţie de studiile de impact. Cred că anul acesta vom termina. În ceea ce priveşte ducerea unor servicii publice până la nivelul localităţii, acest lucru se va întâmpla cu siguranţă. Ne uităm în zona nordică, am văzut foarte multe experienţe în care omul se duce la un mall şi la un mall găseşte birouri ale administraţiei regionale, locale, judeţene, unde poate să-şi facă toate serviciile, inclusiv biroul poştal, încât nu trebuie să circule. În vremea când eram ministru, acum 10 ani sau 15 ani. ţin minte că am făcut un studiu interesant cu metri pe care trebuie să-i facă un român, pentru a primi o autorizaţie, un fel de cifră medie...

Realizator: Da, da.

Vasile Dîncu: Ieşea şase kilometri de paşi pe care să-i facă un cetăţean pentru... era foarte mult. Sigur că pare o cură de sănătate, dar pentru cei mai mulţi dintre români e...

Realizator: ...e o pierdere de vreme. Profesorul Liviu Ilieş, de la Universitatea 'Babeş-Bolyai' din Cluj-Napoca, profesor de economie şi administrarea afacerilor, vă adresează la rândul său o întrebare.

Liviu Ilieş: Domnule viceprim-ministru, doresc să cunosc în ce măsură guvernul îşi propune să implice universităţile în procesul de reformare a administraţiei publice şi în promovarea dezvoltării regionale, ţinând seama, că acestea dispun de un potenţial ştiinţific important, care, valorificat, poate ajuta efectiv şi întări, în acelaşi timp, credibilitatea politicilor guvernamentale în domeniu.

Vasile Dîncu: Am o adevărată obsesie în a folosi două instituţii fundamentale în ceea ce priveşte cultura şi ştiinţa: Academia Română, care lucrează la un proiect de dezvoltare a României pentru următorii 20 de ani - deci, Academia Romană este un partener al nostru, şi universităţile. În ceea ce priveşte descentralizarea şi regionalizarea, de exemplu, am primit din partea Universităţii 'Babeş-Bolyai' foarte multe contribuţii, de grup sau individuale. Foarte mulţi profesori au trimis încă din faza de consultări din anii trecuţi, din 2013, când am lucrat, am primit nişte studii extraordinare din partea facultăţilor de Geografie, de Administraţie Publică şi Comunicare, din partea Facultăţii de Business de acolo - de fapt, Facultatea de Ştiinţe Economice. Deci, va fi universitatea pentru mine cel mai important partener în ceea ce vom face în viitor; universitatea şi academia. Dincolo de asta, sigur că mă bazez foarte mult pe ceea ce va fi dialogul civic. Cred cu tărie că în acest moment, mă uit la domeniul civic, organizaţiile născute în acest domeniu, cum este Institutul de Politici Publice şi alte foarte multe, Academia de Advocacy şi alte foarte multe organizaţii, au expertiză la nivel mondial pentru orice domeniu de aici.

Realizator: Şi o ultimă întrebare, care vine de la profesorul universitar Mihaela Onofrei, profesor de finanţe, monedă şi administraţie publică la Universitatea 'Al.I. Cuza' din Iaşi: 'Dacă puteţi să ierarhizaţi primele trei probleme cu care se confruntă sistemul nostru administrativ şi cum vă propuneţi să le soluţionaţi?

Vasile Dîncu: Este greu de făcut o ierarhie, pentru că există foarte multe probleme în sistemul nostru administrativ. Unu - cred că este vorba de un haos legislativ. Încercam să codificăm şi să aducem într-un cod administrativ toată legislaţia, într-un singur cod, în care să fie armonizată şi să nu existe inconsecvențe. Funcţionarilor, în acest moment, le este frică de multe ori să semneze, pentru că este o legislaţie ambiguă. În al doilea rând, cred că, chiar dacă se cheltuie foarte multe resurse în administraţia noastră, statul nostru consumă prea mult. Avem foarte mult consum de resurse, inutil. Aici, prin specializarea oamenilor care lucrează în administraţie, vom reuşi să facem...

Realizator: ...specializarea oamenilor care lucrează în administraţie. Trebuie să încheiem aici. Vă mulţumesc foarte mult pentru prezenţă, domnule ministru!

Sursa foto: Alexandru Dolea