Fonduri europene si parteneriate pentru dezvoltarea oraselor romanesti

Miercuri, 5 Octombrie 2016

Viziune și strategie integrată, consultare publică și decizii bine fundamentate, perseverență în atingerea obiectivelor stabilite și asumare politică pentru proiectele necesare – sunt câteva dintre elementele care duc la dezvoltarea cu succes a unui oraș.

Aceasta este una dintre concluziile primei zile a conferinței “Orașul meu în Europa noastră”, organizată în perioada 3-4 octombrie a.c., la București, de Comisia Europeană (CE) în parteneriat cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) în cadrul festivalului UrbanFEST 2016.

Scopul conferinței a fost acela de a facilita schimbul de informații, de experiență și de bune practici cu orașele europene care au înregistrat, în ultimele decenii, o dezvoltare susținută și s-a axat pe trei teme: dezvoltare durabilă, dezvoltare incluzivă și facilitarea utilizare a fondurilor europene.

„Guvernul va adopta Strategia națională de dezvoltare teritorială (SDTR) - un ghid pentru dezvoltarea României în următorii 25 de ani. Cred că această strategie este un adevărat proiect de țară și va constitui un cadru foarte important pentru dezvoltarea orașelor în viitor, un cadru strategic important, un cadru care ajută la prioritizarea investițiilor”, a declarat viceprim-ministrul Vasile Dîncu, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, în deschiderea conferinței, la care a participat alături de Corina Crețu, comisarul european pentru politica regională și urbană, și Gabriela Firea, primarul general al municipiului București.

Viceprim-ministrul a vorbit despre activitățile derulate de MDRAP pentru sprijinirea dezvoltării durabile în orașele din România: suma de 1,2 miliarde de euro este disponibilă pentru dezvoltarea urbană a municipiilor reședință de județ, prin Regio - Programul Operațional Regional 2014-2020: „Pe întregul program), în exercițiul financiar 2014—2020, avem 4,8 miliarde de euro pentru orașe și asta este o sumă mult mai mare față de exercițiul financiar trecut. Asta înseamnă că (…) orașele au un rol din ce în ce mai important”, a subliniat Vasile Dîncu.

Cu privire la tendința existentă în România la acest capitol, Vasile Dîncu a arătat că nu orice creștere la nivelul orașelor este sinonimă cu dezvoltarea lor, că lipsesc adesea activități esențiale de planificare a dezvoltării urbane și specialiștii care să acopere această zonă din administrația publică locală: „Încă suntem în faza în care orașele cresc, orașele nu se dezvoltă. Încă (…) avem o lipsă de creativitate în dezvoltarea orașelor. Avem o serie de slăbiciuni ale politicilor urbane din România, în primul rând nu avem specialiști. Cele mai multe orașe din România nu au specialiști în dezvoltare, nu au servicii de planificare. După 1989 ne-am închipuit că totul se poate dezvolta natural, că vom avea o creștere naturală. Or, lipsa planificării este cel mai important lucru. Marile orașe nu au oameni, încearcă acum reședințele de județ să-și caute urbaniști”.

Cu privire la posibilele soluții, ministrul dezvoltării a explicat că se lucrează la modificări legislative în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor și la posibilitatea pregătirii integrate în acest domeniu, în parteneriat cu mediul academic și universitar, pentru corelarea cu nevoile existente în mediul public, de exemplu, a programelor de master în dezvoltare și planificare urbană, sau a capacității din facultățile de arhitectură și construcții: „Lucrăm la Codul urbanistic, îl vom prezenta în următoarele săptămâni, iar una dintre prevederi este posibilitatea ca mai multe localități rurale (sau un oraș și comunele învecinate) să poată partaja un singur arhitect, ceea ce ar conduce la un salariu mai atractiv pentru această funcție”.

Experiența primarilor altor orașe europene a fost prezentată de primarul Sofiei, Yordanka Fandakova, viceprimarul orașului Bordeaux, Florence Forzy-Raffard, și prim vice-primarul orașului Mannheim, Christian Specht. Vorbitorii au pus accentul pe nevoia de planificare, pentru ca dezvoltarea unui oraș să fie coerentă și durabilă, și pe nevoia de implicare a mediului public în acest proces.

Primarul Sofiei, Yordanka Fandakova, a prezentat orșul ca fiind “verde și inovator”: în perioada de programare 2007-2013 au finalizat 110 proiecte în valoare de 1,5 miliarde de euro, din care 1 miliard a reprezentat finanțare europeană. Principalele proiecte au fost: sistemul de metrou (2 linii, peste 40 km, 35 de stații și 34% cotă în sistemul de transport; în ultimii 6 ani s-au construit peste 22 km linii de metrou și s-au redus cu emisiile de gaze cu 75.000 de tone pe an), construcția șoselei de centură (168 milioane de euro din programe europene), rețea de transport urban înnoită (126 de autobuze noi, 20 de noi tramvaie, 50 troleibuze noi, 10 trenuri de metrou, peste 1000 de panouri de informare pentru transportul în comun, cu ajutorul programelor europene "Mediu" și "Dezvoltare regională"), sistem de management al traficului (reducerea cu 1/3 a timpului de călătorie în oraș și cu 25% a emisiilor nocive), sistem integrat de instalații de tratare a deșeurilor municipale (reciclează 50% din deșeurile menajere și producerea de bio-gaz), peste 10 milioane de euro investiți din bugetul de stat și din cel al municipalității în dezvelirea, conservarea, restaurarea şi valorificarea muzeistică a patrimoniului arheologic al orașului antic, restaurarea parcului Palatului Național al Culturii, proiecte de restaurare pentru mai multe zone emblematice ale Sofiei, inclusiv Catedrala "Sf. Al. Nevski."

Viceprimarul orașului Bordeaux, Florence Forzy-Raffard, a arătat cum a evoluat orașul în ultimii 20 de ani spre un oraș atractiv pentru turiști și tot mai căutat ca domiciliu. Saltul a avut la bază preocuparea constantă a municipalității să găsească acele proiecte care rezolvă cele mai stringente probleme și care să valorifice anumite zone ale orașului. Unul dintre exemple a fost transformarea unei parcări de suprafață într-o zonă de relaxare pentru locuitori.

Pentru Bordeaux, regenerarea urbană a avut o abordare integrată bazată pe 4 piloni: o rețea de transport durabil (formată din tramvaie: 60 km azi, 77 km până în 2020; benzi de rulare dedicate pentru autobuze: 50 km în 2015; biciclete care se pot închiria gratuit; vaporașe; rețea de car-sharing: 70 mașini, 30 de stații; vehicule electrice: 200 disponibile, toate integrate: un singur bilet, un singur operator); refacerea cheiurilor de pe malul stâng al fluviului Garonne (4.5 km), revitalizarea centrului istoric (remodelarea spațiilor publice, restaurarea fațadelor) și o nouă abordare pentru malul drept al fluviului.

Prim vice-primarul orașului Mannheim, Christian Specht, a pus accentul pe rolul fondurilor europene în dezvoltarea orașului. Strategia orașului în domeniul fondurilor europene s-a axat pe trei piloni: 1 - creștere economică, locuri de muncă și competitivitate pe de o parte, 2 - calitatea vieții, educație și incluziune socială și 3 – mediu. Acesta a exemplificat felul în care municipalitatea adoptă noile tendințe tehnologice cu un autobuz electric produs local pentru transport local.

A fost lansată și invitația, adresată orașelor din România, de a adera la rețeaua Eurocities - organizație neguvernamentală europeană, cu sediul la Bruxelles, care reunește peste 130 de orașe-metropolă și 40 de orașe partenere din peste 35 de state europene. Orașele membre ale Eurocities sunt orașe care sunt un important centru regional, au o dimensiune internațională și o populație de peste 250.000 de locuitori. Eurocities facilitează cooperarea și schimburile între orașele membre și promovează proiecte transnaționale europene: http://www.eurocities.eu.

* * *

Evenimentul este parte a Festivalului culturii urbane și al dezvoltării urbane durabile UrbanFEST organizat în perioada 1-4 octombrie la București. Manifestarea are loc anual și își propune promovarea valorilor și politicilor europene în domeniul dezvoltării urbane durabile. Anul acesta, festivalul are ca temă centrală Agenda Urbană pentru UE, cu accent pe economia circulară – un model care pune în echilibru dezvoltarea durabilă cu eco-design-ul de calitate, protejând, în același timp, resursele naturale și favorizând recuperările creative.