Fonduri europene si parteneriate pentru dezvoltarea oraselor romanesti

Miercuri, 5 Octombrie 2016

Viziune ╚Öi strategie integrat─â, consultare public─â ╚Öi decizii bine fundamentate, perseveren╚Ť─â în atingerea obiectivelor stabilite ╚Öi asumare politic─â pentru proiectele necesare – sunt câteva dintre elementele care duc la dezvoltarea cu succes a unui ora╚Ö.

Aceasta este una dintre concluziile primei zile a conferin╚Ťei “Ora╚Öul meu în Europa noastr─â”, organizat─â în perioada 3-4 octombrie a.c., la Bucure╚Öti, de Comisia European─â (CE) în parteneriat cu Ministerul Dezvolt─ârii Regionale ╚Öi Administra╚Ťiei Publice (MDRAP) în cadrul festivalului UrbanFEST 2016.

Scopul conferin╚Ťei a fost acela de a facilita schimbul de informa╚Ťii, de experien╚Ť─â ╚Öi de bune practici cu ora╚Öele europene care au înregistrat, în ultimele decenii, o dezvoltare sus╚Ťinut─â ╚Öi s-a axat pe trei teme: dezvoltare durabil─â, dezvoltare incluziv─â ╚Öi facilitarea utilizare a fondurilor europene.

„Guvernul va adopta Strategia na╚Ťional─â de dezvoltare teritorial─â (SDTR) - un ghid pentru dezvoltarea României în urm─âtorii 25 de ani. Cred c─â aceast─â strategie este un adev─ârat proiect de ╚Ťar─â ╚Öi va constitui un cadru foarte important pentru dezvoltarea ora╚Öelor în viitor, un cadru strategic important, un cadru care ajut─â la prioritizarea investi╚Ťiilor”, a declarat viceprim-ministrul Vasile Dîncu, ministrul dezvolt─ârii regionale ╚Öi administra╚Ťiei publice, în deschiderea conferin╚Ťei, la care a participat al─âturi de Corina Cre╚Ťu, comisarul european pentru politica regional─â ╚Öi urban─â, ╚Öi Gabriela Firea, primarul general al municipiului Bucure╚Öti.

Viceprim-ministrul a vorbit despre activit─â╚Ťile derulate de MDRAP pentru sprijinirea dezvolt─ârii durabile în ora╚Öele din România: suma de 1,2 miliarde de euro este disponibil─â pentru dezvoltarea urban─â a municipiilor re╚Öedin╚Ť─â de jude╚Ť, prin Regio - Programul Opera╚Ťional Regional 2014-2020: „Pe întregul program), în exerci╚Ťiul financiar 2014—2020, avem 4,8 miliarde de euro pentru ora╚Öe ╚Öi asta este o sum─â mult mai mare fa╚Ť─â de exerci╚Ťiul financiar trecut. Asta înseamn─â c─â (…) ora╚Öele au un rol din ce în ce mai important”, a subliniat Vasile Dîncu.

Cu privire la tendin╚Ťa existent─â în România la acest capitol, Vasile Dîncu a ar─âtat c─â nu orice cre╚Ötere la nivelul ora╚Öelor este sinonim─â cu dezvoltarea lor, c─â lipsesc adesea activit─â╚Ťi esen╚Ťiale de planificare a dezvolt─ârii urbane ╚Öi speciali╚Ötii care s─â acopere aceast─â zon─â din administra╚Ťia public─â local─â: „Înc─â suntem în faza în care ora╚Öele cresc, ora╚Öele nu se dezvolt─â. Înc─â (…) avem o lips─â de creativitate în dezvoltarea ora╚Öelor. Avem o serie de sl─âbiciuni ale politicilor urbane din România, în primul rând nu avem speciali╚Öti. Cele mai multe ora╚Öe din România nu au speciali╚Öti în dezvoltare, nu au servicii de planificare. Dup─â 1989 ne-am închipuit c─â totul se poate dezvolta natural, c─â vom avea o cre╚Ötere natural─â. Or, lipsa planific─ârii este cel mai important lucru. Marile ora╚Öe nu au oameni, încearc─â acum re╚Öedin╚Ťele de jude╚Ť s─â-╚Öi caute urbani╚Öti”.

Cu privire la posibilele solu╚Ťii, ministrul dezvolt─ârii a explicat c─â se lucreaz─â la modific─âri legislative în domeniul amenaj─ârii teritoriului, urbanismului ╚Öi construc╚Ťiilor ╚Öi la posibilitatea preg─âtirii integrate în acest domeniu, în parteneriat cu mediul academic ╚Öi universitar, pentru corelarea cu nevoile existente în mediul public, de exemplu, a programelor de master în dezvoltare ╚Öi planificare urban─â, sau a capacit─â╚Ťii din facult─â╚Ťile de arhitectur─â ╚Öi construc╚Ťii: „Lucr─âm la Codul urbanistic, îl vom prezenta în urm─âtoarele s─âpt─âmâni, iar una dintre prevederi este posibilitatea ca mai multe localit─â╚Ťi rurale (sau un ora╚Ö ╚Öi comunele învecinate) s─â poat─â partaja un singur arhitect, ceea ce ar conduce la un salariu mai atractiv pentru aceast─â func╚Ťie”.

Experien╚Ťa primarilor altor ora╚Öe europene a fost prezentat─â de primarul Sofiei, Yordanka Fandakova, viceprimarul ora╚Öului Bordeaux, Florence Forzy-Raffard, ╚Öi prim vice-primarul ora╚Öului Mannheim, Christian Specht. Vorbitorii au pus accentul pe nevoia de planificare, pentru ca dezvoltarea unui ora╚Ö s─â fie coerent─â ╚Öi durabil─â, ╚Öi pe nevoia de implicare a mediului public în acest proces.

Primarul Sofiei, Yordanka Fandakova, a prezentat or╚Öul ca fiind “verde ╚Öi inovator”: în perioada de programare 2007-2013 au finalizat 110 proiecte în valoare de 1,5 miliarde de euro, din care 1 miliard a reprezentat finan╚Ťare european─â. Principalele proiecte au fost: sistemul de metrou (2 linii, peste 40 km, 35 de sta╚Ťii ╚Öi 34% cot─â în sistemul de transport; în ultimii 6 ani s-au construit peste 22 km linii de metrou ╚Öi s-au redus cu emisiile de gaze cu 75.000 de tone pe an), construc╚Ťia ╚Öoselei de centur─â (168 milioane de euro din programe europene), re╚Ťea de transport urban înnoit─â (126 de autobuze noi, 20 de noi tramvaie, 50 troleibuze noi, 10 trenuri de metrou, peste 1000 de panouri de informare pentru transportul în comun, cu ajutorul programelor europene "Mediu" ╚Öi "Dezvoltare regional─â"), sistem de management al traficului (reducerea cu 1/3 a timpului de c─âl─âtorie în ora╚Ö ╚Öi cu 25% a emisiilor nocive), sistem integrat de instala╚Ťii de tratare a de╚Öeurilor municipale (recicleaz─â 50% din de╚Öeurile menajere ╚Öi producerea de bio-gaz), peste 10 milioane de euro investi╚Ťi din bugetul de stat ╚Öi din cel al municipalit─â╚Ťii în dezvelirea, conservarea, restaurarea ┼či valorificarea muzeistic─â a patrimoniului arheologic al ora╚Öului antic, restaurarea parcului Palatului Na╚Ťional al Culturii, proiecte de restaurare pentru mai multe zone emblematice ale Sofiei, inclusiv Catedrala "Sf. Al. Nevski."

Viceprimarul ora╚Öului Bordeaux, Florence Forzy-Raffard, a ar─âtat cum a evoluat ora╚Öul în ultimii 20 de ani spre un ora╚Ö atractiv pentru turi╚Öti ╚Öi tot mai c─âutat ca domiciliu. Saltul a avut la baz─â preocuparea constant─â a municipalit─â╚Ťii s─â g─âseasc─â acele proiecte care rezolv─â cele mai stringente probleme ╚Öi care s─â valorifice anumite zone ale ora╚Öului. Unul dintre exemple a fost transformarea unei parc─âri de suprafa╚Ť─â într-o zon─â de relaxare pentru locuitori.

Pentru Bordeaux, regenerarea urban─â a avut o abordare integrat─â bazat─â pe 4 piloni: o re╚Ťea de transport durabil (format─â din tramvaie: 60 km azi, 77 km pân─â în 2020; benzi de rulare dedicate pentru autobuze: 50 km în 2015; biciclete care se pot închiria gratuit; vapora╚Öe; re╚Ťea de car-sharing: 70 ma╚Öini, 30 de sta╚Ťii; vehicule electrice: 200 disponibile, toate integrate: un singur bilet, un singur operator); refacerea cheiurilor de pe malul stâng al fluviului Garonne (4.5 km), revitalizarea centrului istoric (remodelarea spa╚Ťiilor publice, restaurarea fa╚Ťadelor) ╚Öi o nou─â abordare pentru malul drept al fluviului.

Prim vice-primarul ora╚Öului Mannheim, Christian Specht, a pus accentul pe rolul fondurilor europene în dezvoltarea ora╚Öului. Strategia ora╚Öului în domeniul fondurilor europene s-a axat pe trei piloni: 1 - cre╚Ötere economic─â, locuri de munc─â ╚Öi competitivitate pe de o parte, 2 - calitatea vie╚Ťii, educa╚Ťie ╚Öi incluziune social─â ╚Öi 3 – mediu. Acesta a exemplificat felul în care municipalitatea adopt─â noile tendin╚Ťe tehnologice cu un autobuz electric produs local pentru transport local.

A fost lansat─â ╚Öi invita╚Ťia, adresat─â ora╚Öelor din România, de a adera la re╚Ťeaua Eurocities - organiza╚Ťie neguvernamental─â european─â, cu sediul la Bruxelles, care reune╚Öte peste 130 de ora╚Öe-metropol─â ╚Öi 40 de ora╚Öe partenere din peste 35 de state europene. Ora╚Öele membre ale Eurocities sunt ora╚Öe care sunt un important centru regional, au o dimensiune interna╚Ťional─â ╚Öi o popula╚Ťie de peste 250.000 de locuitori. Eurocities faciliteaz─â cooperarea ╚Öi schimburile între ora╚Öele membre ╚Öi promoveaz─â proiecte transna╚Ťionale europene: http://www.eurocities.eu.

* * *

Evenimentul este parte a Festivalului culturii urbane ╚Öi al dezvolt─ârii urbane durabile UrbanFEST organizat în perioada 1-4 octombrie la Bucure╚Öti. Manifestarea are loc anual ╚Öi î╚Öi propune promovarea valorilor ╚Öi politicilor europene în domeniul dezvolt─ârii urbane durabile. Anul acesta, festivalul are ca tem─â central─â Agenda Urban─â pentru UE, cu accent pe economia circular─â – un model care pune în echilibru dezvoltarea durabil─â cu eco-design-ul de calitate, protejând, în acela╚Öi timp, resursele naturale ╚Öi favorizând recuper─ârile creative.