Concluziile Forumului administratiei publice locale, 4-5 iulie 2016, Palatul Parlamentului

Miercuri, 6 Iulie 2016

I PAGINA FORUM I

Discursurile Pre╚Öedintelui României - Klaus Johannis, al Prim-ministrului Dacian Ciolo╚Ö ╚Öi al Viceprim-ministrului Vasile Dîncu  la încheierea lucr─ârilor Forumului administra╚Ťiei publice locale

Klaus Iohannis:

Domnule Prim-ministru,

Domnilor viceprim-miniștri,

Doamnelor ┼či domnilor mini┼čtri,

Stima┼úi membri ai Parlamentului României,

Stimaţi reprezentanţi ai Corpului Diplomatic,

Stima╚Ťi reprezentan╚Ťi ai administra╚Ťiei publice locale ┼či centrale,

Doamnelor și domnilor,

M─â bucur s─â fiu al─âturi de dumneavoastr─â la acest eveniment. Suntem deja la finalul Forumului Administra╚Ťiei Publice Locale. Sper ca discu╚Ťiile din aceste zile s─â fi deschis noi orizonturi ╚Öi noi oportunit─â╚Ťi de colaborare, corect─â ╚Öi eficient─â, între administra╚Ťia local─â ╚Öi administra┼úia central─â.

Poate unii cred c─â succesul în administra╚Ťia local─â este legat de bani, culoare politic─â sau alte circumstan╚Ťe exterioare. Eu a╚Ö spune ceva diferit. Condi╚Ťiile performan╚Ťei în administra╚Ťie ╚Öi, deopotriv─â, în politic─â ar trebui c─âutate mai ales în alt─â parte: în transparen╚Ť─â, integritate ╚Öi parteneriat. Acestea vor restabili încrederea între administra╚Ťie ╚Öi cet─â╚Ťeni, acolo unde ea s-a pierdut, ╚Öi o vor înt─âri acolo unde ea exist─â.

S─â vorbim pu╚Ťin despre fiecare dintre ele. Cu cât mai mult─â transparen╚Ť─â, cu atât mai pu╚Ťin─â corup╚Ťie. Este o ecua╚Ťie simpl─â, dar care necesit─â responsabilitate ╚Öi voin╚Ť─â. Sunt convins c─â poate exista mai mult─â transparen╚Ť─â la toate nivelurile, cu eforturi destul de mici, ╚Öi c─â solu╚Ťiile luate prin consultare ╚Öi deschidere sunt mai eficiente pe termen lung decât altele.

Cât despre integritate, pentru mine ea are mai multe valen╚Ťe. Ea înseamn─â corectitudine, respect pentru banul public, pentru lege ╚Öi, mai ales, pentru cet─â╚Ťeni. Nimic nu func╚Ťioneaz─â f─âr─â integritate.

În acela╚Öi timp, este greu de conceput o dezvoltare real─â în absen╚Ťa unui parteneriat între autorit─â╚Ťi publice ╚Öi cet─â╚Ťeni, dar ╚Öi a unui parteneriat între administra╚Ťia local─â ╚Öi administra┼úia central─â. Putem vorbi ast─âzi de o maturizare democratic─â a electoratului. Cet─â╚Ťenii sunt mult mai aten╚Ťi, mai implica╚Ťi, mai informa╚Ťi, î╚Öi cunosc bine drepturile, obliga╚Ťiile ╚Öi rolul pe care îl au în democra╚Ťie.

Reconectarea administra╚Ťiei publice cu cet─â╚Ťenii, într-un parteneriat în care ace╚Ötia se simt cu adev─ârat reprezenta╚Ťi, iar institu╚Ťiile statului lucreaz─â în interesul comunit─â╚Ťii este una din mizele majore nu doar ale anului electoral 2016, ci ┼či ale mandatului pe care dumneavoastr─â îl ave╚Ťi în fa╚Ť─â. Cet─â╚Ťenii v─â pot fi parteneri ┼či pot fi angaja╚Ťi în proiectele ╚Öi deciziile care privesc comunitatea lor.

Stima╚Ťi reprezentan╚Ťi ai administra╚Ťiei publice locale, Am vorbit în aceste zile, chiar ast─âzi, despre un nou proiect de ╚Ťar─â, un proiect de ╚Ťar─â post-aderare, care s─â stabileasc─â rolul ╚Öi obiectivele României în Uniunea European─â pe termen mediu ╚Öi lung.

╚śi pentru c─â suntem la un Forum dedicat administra╚Ťiei publice, sunt dator s─â spun c─â, în opinia mea, exist─â cel pu╚Ťin dou─â obiective care nu au cum s─â lipseasc─â dintr-un asemenea proiect. Unu, reducerea decalajelor de dezvoltare între regiunile României ╚Öi, doi, o administra╚Ťie public─â eficient─â, capabil─â s─â pun─â cet─â╚Ťeanul pe primul loc ╚Öi s─â ofere servicii publice de calitate.

A╚Ö vrea ca atât în municipii, cât ╚Öi în cel mai îndep─ârtat sat din provincie, cet─â╚Ťeanul s─â beneficieze de servicii de calitate, s─â g─âseasc─â rezolv─âri rapide la problemele lui, s─â fie tratat cu promptitudine ┼či respect ╚Öi s─â nu fie plimbat între ghi╚Öee. Îmi doresc ca un elev care înva╚Ť─â într-o ╚Öcoal─â dintr-un sat de provincie s─â aib─â condi╚Ťii decente ╚Öi ╚Öanse egale cu unul care înva╚Ť─â într-un mare ora╚Ö. Tocmai pentru a rezolva astfel de lucruri ╚Öi pentru a r─âspunde la ni╚Öte nevoi reale este important ca între administra╚Ťia central─â ╚Öi cea local─â s─â existe un adev─ârat parteneriat, un parteneriat func┼úional.

O Românie în care nu mai sunt ╚Öcoli f─âr─â autoriza╚Ťie sanitar─â ar fi un exemplu cât se poate de concret ╚Öi de relevant ╚Öi o expresie clar─â a unui asemenea parteneriat. Readuc în discu╚Ťie acest subiect la care ╚Ťin foarte mult ca dasc─âl, ca fost primar ╚Öi, mai ales, ca Pre╚Öedinte, în condi╚Ťiile în care doar vacan╚Ťa de var─â ne desparte de deschiderea urm─âtorului, noului an ╚Öcolar.

Doamnelor și domnilor,

Îmi face pl─âcere de fiecare dat─â s─â fiu al─âturi de reprezentan╚Ťii ale╚Öi ai comunit─â╚Ťilor locale. A fost pentru mine o onoare s─â m─â aflu în slujba sibienilor ca primar, a╚Öa cum este o onoare ast─âzi s─â m─â aflu în slujba cet─â╚Ťenilor României ca pre╚Öedinte.

Cunosc leg─âtura aparte pe care o ave╚Ťi fiecare dintre dumneavoastr─â cu oamenii ╚Öi locurile, cu ora╚Öul, comuna sau jude╚Ťul vostru. ╚śtiu, de asemenea, câte a╚Ötept─âri au comunit─â╚Ťile voastre de la voi.La acest început de mandat, v─â doresc s─â fi╚Ťi la în─âl╚Ťimea acestor a╚Ötept─âri ┼či v─â doresc mult succes în noul mandat pe care îl începe┼úi acum!

Dacian Ciolo┼č:

Domnule Pre┼čedinte, în primul rând, vreau s─â v─â mul┼úumesc pentru prezen┼úa dumneavoastr─â aici, care confirm─â faptul c─â acest guvern c─âruia i-a┼úi acordat încrederea lucreaz─â ┼či dore┼čte s─â lucreze, ┼či nu doar dore┼čte, chiar lucreaz─â cu autorit─â┼úile publice locale.

Doamnelor ┼či domnilor,

Membri ai Guvernului,

Doamnelor ┼či domnilor ale┼či locali,

Am avut aceste dou─â zile de lucru împreun─â ┼či, din punctul meu de vedere, din informa┼úiile pe care le-am avut, din discu┼úiile pe care le-am avut cu unii dintre dumneavoastr─â ┼či cu membri ai Guvernului, cred c─â putem concluziona faptul c─â au fost dou─â zile fructuoase. Chiar dac─â am abordat foarte multe subiecte, probabil c─â unii dintre dumneavoastr─â nu a┼úi putut participa la toate discu┼úiile ┼či dezbaterile, pentru c─â unele dintre ele au avut loc în paralel, mi s-a p─ârut important, chiar dac─â ne-am asumat un anumit risc s─â abord─âm prea multe subiecte, mi s-a p─ârut important ca un astfel de prim eveniment de contact direct între Guvernul României ┼či reprezentan┼úi ai autorit─â┼úilor publice locale s─â putem, în acest stadiu, la începutul mandatului dumneavoastr─â ┼či la mijlocul mandatului guvernului pe care îl conduc, s─â putem trece în revist─â o serie de subiecte de interes pentru dumneavoastr─â, dar mai ales de interes pentru noi, pentru Guvern, pentru c─â, a┼ča cum v─â spuneam la început, ieri diminea┼ú─â, eu sunt con┼čtient c─â foarte multe proiecte pe care noi le-am demarat ┼či pe care le-am preg─âtit nu vor putea fi implementate f─âr─â ca ele s─â fie în┼úelese de dumneavoastr─â, acceptate de dumneavoastr─â ┼či puse în practic─â de dumneavoastr─â.

N-o s─â mai trec în revist─â din nou aceste subiecte, vreau doar s─â v─â mul┼úumesc pentru deschiderea pe care a┼úi manifestat-o. Cred c─â, sigur, cu amelior─âri, pentru c─â vom trage concluziile ┼či înv─â┼ú─âmintele din aceste dou─â zile, cu amelior─âri, acest gen de eveniment, cel pu┼úin din punctul nostru de vedere, al Guvernului, poate s─â fie considerat ca un exemplu de urmat pe viitor ┼či chiar noi avem inten┼úia s─â urm─âm acest exemplu în viitor. Ne gândim foarte serios s─â organiz─âm un nou eveniment de aceea┼či anvergur─â, în toamn─â, în m─âsura în care vom reu┼či s─â adopt─âm în Guvern Codul Administrativ ┼či Codul de Procedur─â Administrativ─â, pentru a-l putea discuta ┼či cu dumneavoastr─â, în paralel cu discu┼úiile care vor avea loc în Parlament, dup─â ce aceste texte vor fi adoptate de Guvern.

Pe de alt─â parte, cred c─â acest gen de dialog, structurat, organizat, este, probabil, din multe puncte de vedere, mult mai eficient decât tradi┼úionalele audien┼úe la un ministru sau la altul, când, sigur, se abordeaz─â anumite subiecte punctuale. Dar un astfel de cadru ne permite nou─â, ca ┼či guvern, s─â abord─âm subiecte mult mai complexe ┼či mai de anvergur─â decât cele pe care le putem discuta punctual cu dumneavoastr─â, sau la Guvern, sau chiar cu ocazia unor deplas─âri în teritoriu. Asta nu înseamn─â c─â nu o s─â fie deplas─âri în teritoriu. Am cerut deja mini┼čtrilor, ┼či o s─â insist, chiar pe perioada aceasta de var─â, în lunile iulie-august, când este mai pu┼úin─â activitate probabil la Bucure┼čti, s─â fie mai prezen┼úi ┼či s─â fim cu to┼úii mai prezen┼úi în teritoriu, s─â putem discuta cu dumneavoastr─â, nu doar pentru a duce la bun sfâr┼čit proiectele pe care le-am anun┼úat ┼či unde vrem s─â lucr─âm cu dumneavoastr─â, acele abord─âri de strategii de dezvoltare local─â, ┼či noi ne-am fixat ca ┼či obiectiv în primul rând, a┼ča cum am promis deja, s─â lucr─âm cu autorit─â┼úile locale din zona Moldovei pentru o astfel de abordare, pentru zona V─âii Jiului, dar am spus ┼či de Ro┼čia Montan─â, pentru c─â a fost o tem─â îndelung dezb─âtut─â în societate ┼či mesajul pe care vrem s─â îl transmitem prin faptul c─â ne implic─âm pentru un proiect de dezvoltare local─â înr-o comun─â este c─â nu este suficient s─â contest─âm, este important s─â ┼či construim, pentru c─â bunuri na┼úionale sau valori na┼úionale, cum sunt ┼či cele de la Ro┼čia Montan─â ┼či din alt─â parte, ele sunt în primul rând în grija oamenilor locului ┼či este important s─â le d─âm aceast─â mân─â de ajutor.

Legat de propunerile, observa┼úiile pe care le-a┼úi f─âcut, temele care au fost discutate aici, s-au abordat multe subiecte, cum ar fi: descentralizarea, finan┼úarea autorit─â┼úilor Administra┼úiei Publice Locale, cadastrul, reforma func┼úiei publice. Sunt domenii pentru a c─âror reformare sau modificare în sens bun noi lucr─âm. Propunerile ┼či contribu┼úiile dumneavoastr─â vor fi luate în considerare, pot s─â v─â asigur de acest lucru, ┼či sper s─â avem ocazia, în m─âsura în care vom organiza acele evenimente în toamn─â, chiar s─â discut─âm concret despre unele adapt─âri pe care le-am f─âcut ┼či în urma observa┼úiilor pe care le-a┼úi f─âcut dumneavoastr─â. Împreun─â cu domnul vicepremier Dîncu am convenit c─â nu o s─â trecem acum în revist─â, în mod consistent, toate concluziile discu┼úiilor pe care le-am avut, dar c─â în perioada imediat urm─âtoare vom veni c─âtre dumneavoastr─â cu un document scris de sintez─â a ceea ce s-a discutat aici, a observa┼úiilor, ideilor, pe care le-a┼úi subliniat ┼či ceea ce ne putem asuma s─â facem în perioada imediat urm─âtoare. M─â bucur─â, totodat─â, ecoul pozitiv pe care l-a avut în rândul dumneavoastr─â al m─âsurilor pe care le-am luat în ultima perioad─â, m─âsuri de simplificare atât în domeniul administra┼úiei publice în general, în domeniul cadastrului, în agricultur─â. A┼úi subliniat mul┼úi dintre dumneavoastr─â nevoia de simplificare în administrarea fondurilor europene.

Pot s─â v─â asigur c─â este în aten┼úia Ministerului Fondurilor Europene acest subiect. Domnul ministru mi-a spus, în momentul în care ┼či-a preluat mandatul, cu atât mai mult cu cât domnul Ghinea a fost ┼či cel care a ini┼úiat ideile de simplificare, în calitatea dânsului precedent─â de consilier de stat la Guvern, deci, pot s─â v─â asigur c─â ┼či pe acest domeniu, pân─â la sfâr┼čitul anului, în paralel cu elaborarea ghidurilor beneficiarului, ambi┼úia noastr─â ar fi s─â finaliz─âm pe cât posibil toate ghidurile pân─â la sfâr┼čitul mandatului nostru, în a┼ča fel încât s─â pute┼úi depune proiecte. Dar, în paralel cu aceasta, s─â lucr─âm ┼či pe m─âsuri concrete de simplificare. Simplificarea este, de altfel, cum a┼úi observat, un cuvânt cheie al mandatului acestui guvern. Simplificare atât în rela┼úia dintre cet─â┼úean ┼či administra┼úie, cât ┼či în rela┼úia dinte mediul de afaceri ┼či administra┼úie, dar ┼či în rela┼úia dintre administra┼úia central─â ┼či administra┼úia local─â - ┼či, în acest sens, doresc s─â v─â încurajez ┼či pe dumneavoastr─â, pe cât posibil, s─â lua┼úi m─âsurile care ┼úin de deciziile dumneavoastr─â, la nivelul consiliilor locale, al prim─âriilor, al consiliilor jude┼úene, pentru a face administra┼úia mai eficient─â ┼či prin simplificare.

Câteva cuvinte despre subiecte cu caracter economic, au fost abordate unele dintre ele aici, cu atât mai mult cu cât este, cred, clar în momentul de fa┼ú─â c─â nu putem vorbi de o dezvoltare economic─â echilibrat─â a României f─âr─â implicarea direct─â, proactiv─â, a autorit─â┼úilor publice locale. ┼×i vedem deja, în anumite zone din România, acolo unde autorit─â┼úile publice locale î┼či asum─â responsabilit─â┼úi în atragerea de investitori în crearea condi┼úiilor favorabile pentru dezvoltarea de afaceri, în facilitarea atragerii fondurilor europene, nu doar pentru investi┼úii publice, dar ┼či pentru investi┼úii private, acolo se ob┼úin ┼či rezultate. ┼×i avem deja multe exemple, nu doar la nivelul marilor ora┼če ale municipiilor, dar ┼či în mediul rural avem exemple de primari care, implica┼úi direct în acest proces, reu┼česc s─â ob┼úin─â rezultate pentru comunit─â┼úile lor.

┼×i în acest sens a┼č vrea s─â gândim în perioada urm─âtoare ┼či instrumente care s─â faciliteze interven┼úia sau sprijinul Guvernului pentru astfel de ini┼úiative ┼či pentru astfel de proiecte, pentru c─â cred c─â dezvoltarea României se va face în primul rând de jos în sus, pornind de la ambi┼úiile pe care le ave┼úi fiecare dintre dumneavoastr─â vizavi de colectivit─â┼úile pe care le conduce┼úi ┼či cred, totodat─â, c─â Guvernul trebuie s─â gândeasc─â politica de dezvoltare economic─â ┼či din aceast─â perspectiv─â, nu doar care sunt m─âsurile pe care Guvernul le poate lua pentru a stimula investi┼úiile, ci ┼či care sunt m─âsurile pe care Guvernul le poate lua pentru a v─â încuraja pe dumneavoastr─â s─â pute┼úi stimula investi┼úiile la nivelul localit─â┼úilor, pentru c─â dumneavoastr─â cunoa┼čte┼úi mai bine decât oricine poten┼úialul pe care îl ave┼úi la nivel local ┼či orice idei în aceast─â direc┼úie sunt binevenite ┼či v─â asigur c─â vor fi luate în considerare.

Cu atât mai mult cu cât, a┼ča cum spunea ┼či domnul pre┼čedinte, tocmai am lansat ast─âzi în dezbatere public─â o viziune de dezvoltare economic─â a României pe termen mediu ┼či pe termen lung. Viziune de dezvoltare economic─â care se dore┼čte s─â fie parte a proiectului de ┼úar─â pe care domnul pre┼čedinte Iohannis l-a anun┼úat ieri ┼či pe care dorim s─â îl elabor─âm împreun─â cu societatea civil─â, cu mediul economic, cu partidele politice ┼či, sigur, cu participarea direct─â a dumneavoastr─â. ┼×i, în aceast─â viziune de dezvoltare economic─â, ambi┼úia noastr─â este s─â identific─âm ┼či aceste instrumente care s─â fac─â din dumneavoastr─â autorit─â┼úile publice locale agen┼úi direc┼úi de dezvoltare economic─â a României. Doresc, în încheiere, s─â v─â mul┼úumesc înc─â o dat─â pentru participare, s─â v─â urez succes în drumul la care v-a┼úi angajat în acest mandat ┼či s─â v─â asigur c─â acest guvern va fi la dispozi┼úia dumneavoastr─â ┼či va fi întotdeauna deschis la propunerile pe care le face┼úi ┼či vom încerca s─â includem în deciziile pe care le lu─âm cât mai mult din ideile care vin din partea dumneavoastr─â. V─â mul┼úumesc mult! Succes! ┼×i sper s─â ne vedem cu bine!

Vasile Dîncu:

Domnule Pre┼čedinte al României,

Domnule Prim-ministru,

Dragi deputa┼úi ┼či senatori,

Stimaţi invitaţi,

O s─â spun câteva cuvinte care s─â ┼úin─â loc de încheierea acestei întâmpl─âri minunate pe care am tr─âit-o în aceste dou─â zile. În primul rând, o s─â constat o fericit─â coinciden┼ú─â, faptul c─â, atunci când domnul pre┼čedinte invita la Cotroceni ┼čefii partidelor politice ┼či principalii oameni din stat responsabili cu managementul unor institu┼úii fundamentale ┼či lansa ideea - primit─â foarte bine de ceilal┼úi - a unui proiect de ┼úar─â, aici, în Palatul Parlamentului, 1.000 de reprezentan┼úi ai administra┼úiei publice locale veneau ei în Capital─â, cu proiectele lor de ┼úar─â, cu proiectele lor de comunitate. Mi se pare c─â este un moment astral, cum spune un scriitor austriac, este un moment astral pe care sper s─â nu îl rat─âm de aceast─â dat─â. Forumul nostru a fost, într-un fel, pus, f─âr─â s─â vrem noi, a┼ča s-a întâmplat, sub lozinca pe care un filosof român, un filosof al spiritualit─â┼úii noastre, Constantin Noica, o punea ca un fel de frontispiciu al ┼čcolii deschise pe care o gândea.

Voia Constantin Noica s─â scrie sus, pe Universitatea liber─â, 'nu se ┼čtie cine d─â ┼či cine prime┼čte'. Aici ne-am întâlnit, administra┼úia central─â ┼či administra┼úia local─â, ┼či am f─âcut un schimb, un schimb de idei, un schimb de energie ┼či cred c─â beneficiul a fost reciproc. Am putut s─â descoperim, în aceste zile, aici, ceea ce, de multe ori, Capitala uit─â, ceea ce, de multe ori, guvernul uit─â, ceea ce filosofii statului numesc statul local. Suntem obi┼čnui┼úi doar cu statul central, cu faptul c─â statul central este responsabil pentru tot ce este într-o ┼úar─â bine sau r─âu. Uit─âm, de cele mai multe ori, de guvernarea local─â ┼či de statul local. Acest stat local este mult mai aproape de oameni ┼či acest stat local define┼čte cel mai bine România, la un moment dat.

Indiferent ce reforme am putea s─â gândim noi în laboratoare de exper┼úi, în Capital─â, f─âr─â o guvernare local─â eficient─â, f─âr─â s─â putem transmite aceste lucruri, nu se schimb─â nimic în România. Am înv─â┼úat aici, în aceste zile, în Ateliere, un lucru foarte important: trebuie s─â punem împreun─â resursele, trebuie s─â punem împreun─â ideile noastre. Dac─â ne uit─âm la ceea ce s-a întâmplat în aceste zile, o s─â observ─âm ceea ce spunea ┼či un coleg înainte: administra┼úia local─â este creativ─â, este inovativ─â. De foarte multe ori nu a avut condi┼úii ca s─â î┼či manifeste aceast─â inova┼úie ┼či aceast─â creativitate, pentru c─â practica, pân─â la urm─â, este cel mai important înv─â┼ú─âtor. Practica te înva┼ú─â cel mai mult ┼či când este vorba de administra┼úie. Îmi spunea un prieten primar, ┼či prieten de mult─â vreme, c─â a v─âzut într-un film o replic─â a unui personaj care spunea: responsabilitatea este un lucru înfior─âtor. Într-adev─âr s─â î┼úi asumi responsabilitatea pentru o comunitate poate s─â fie un lucru foarte greu. S─â î┼úi asumi responsabilitatea pentru o ┼úar─â sau pentru un guvern poate s─â fie un lucru înfior─âtor.

Dar poate s─â fie un lucru minunat atunci când sim┼úi sprijinul celorlal┼úi, când po┼úi s─â comunici cu ceilal┼úi. De aceea, dac─â trecem la ac┼úiune ┼či dac─â nu r─âmânem la nivelul ideilor, cred c─â asta este una din concluzile noastre: responsabilitate plus ac┼úiune poate însemna reform─â în administra┼úie. Este un lucru care poate s─â ne ajute. Am v─âzut foarte multe proiecte, în aceste zile, dac─â a┼úi fost unii dintre dumneavoastr─â la întâlnirea anterioar─â pe care a organizat-o vicepremierul Costin Borc, ┼či unde a fost ┼či domnul pre┼čedinte al României, a┼úi observat c─â exist─â mai multe secven┼úe ale proiectului de ┼úar─â. ┼×i noi am f─âcut aici linii directoare pentru un mic proiect de ┼úar─â. Dar cred c─â succesul unui proiect de ┼úar─â este s─â punem to┼úi proiectele noastre împreun─â, de la proiectul nostru individual, de la visul nostru. S─â le accept─âm proiectele celorlal┼úi. S─â accept─âm c─â nu suntem, niciunii dintre noi, posesorii adev─ârului absolut ┼či nici prin faptul c─â ne d─â o lege, un statut pe care l-am primit.

Nu suntem singurii responsabili cu proiectul de ┼úar─â. Pân─â la urm─â, proiectul de ┼úar─â trebuie s─â fie construit împreun─â de noi to┼úi. În aceste discu┼úii ┼či ateliere am înv─â┼úat c─â trebuie s─â facem proiecte. M─â bucur c─â am avut foarte mul┼úi primari noi, foarte mul┼úi ale┼či locali la primul mandat. De fapt, a fost ┼či una din indica┼úiile noastre, aceea de a aduce cât mai mul┼úi oameni care sunt ale┼či pentru prima oar─â în administra┼úia public─â. Am setat împreun─â cu ace┼čti oameni un lucru cu care to┼úi am fost de acord ┼či unde România a p─âtimit în ultima vreme, pentru c─â în dezvoltarea României este nevoie de proiecte, nu de vise. De foarte multe ori vis─âm pentru comunitatea noastr─â tot felul de lucruri, dar aceste vise trebuie puse în proiecte, în proiecte care s─â aib─â cel pu┼úin dou─â lucruri - ┼či este aten┼úionarea principal─â pe care ne-a f─âcut-o domnul pre┼čedinte la întâlnirea anterioar─â despre România competitiv─â -, e u┼čor s─â stabile┼čti ┼úinte, e u┼čor s─â stabile┼čti ni┼čte pietre de hotar îndep─ârtate. Problema este: haide┼úi s─â g─âsim mijloacele prin care s─â facem aceste lucruri. Sigur c─â ne dorim o Românie competitiv─â, ne dorim o Românie cu o administra┼úie modern─â, dar în primul rând trebuie s─â ne gândim la mijloace, ce mijloace avem la dispozi┼úie ┼či s─â ne raport─âm la aceste mijloace.

M─â bucur c─â discu┼úiile noastre din ultima vreme, cu asocia┼úiile primarilor, cu asocia┼úiile Consiliilor Jude┼úene sau ale prefec┼úilor, nu s-au materializat, în primul rând, în discu┼úii despre salarii. Chiar dac─â - ┼či asta este un lucru pe care noi îl recunoa┼čtem -, chiar dac─â avem o mare responsabilitate ┼či, în acela┼či timp, avem o datorie pentru cei care lucreaz─â în administra┼úia local─â în acest moment./asalar/atataru/ Sper ca în scurt timp, în anii viitori, s─â g─âsim resurse pentru a îi salariza decent pe cei care lucreaz─â acolo, pentru c─â le vom cere din ce în ce mai mult─â performan┼ú─â, le vom cere din ce în ce mai multe lucruri. ┼×i, atunci, sper s─â putem fi ┼či noi la aceast─â în─âl┼úime. Nu vrem - ┼či acesta este un crez al nostru, al guvernului din acest moment -, nu vrem o administra┼úie local─â supus─â, clientelar─â, subordonat─â. Nu acesta este proiectul nostru. Ne dorim o administra┼úie public─â local─â autonom─â, vie ┼či puternic─â, care s─â fie un actor principal al dezvolt─ârii acestor zone. ┼×i credem c─â putem face acestea ┼či cred într-un deziderat pe care ┼či dumneavoastr─â vi-l dori┼úi, în scurt timp, m─âcar s─â nu se mai simt─â niciun cet─â┼úean umilit în fa┼úa unui ghi┼čeu. Este o prim─â op┼úiune. Este o prim─â ┼úint─â, pe care o putem realiza câteodat─â f─âr─â bani, doar printr-o mai bun─â organizare sau printr-o mai mare deschidere fa┼ú─â de cet─â┼úean, care este clientul nostru cel mai important. Vom lucra, a┼ča cum ne-a┼úi cerut, la proiecte zonale.

Domnul premier a vorbit despre câteva din proiectele noastre, la proiecte de dezvoltare zonal─â. În┼úelegem c─â este urgent ca s─â venim cu expertiz─â în teritoriu ┼či s─â începem s─â lucr─âm împreun─â la proiecte de dezvoltare, în zonele cele mai calamitate, în zonele cele mai s─ârace, cu decalajul cel mai mare de dezvoltare, dar ┼či în celelalte zone. Pentru c─â este singura modalitate prin care putem urni condi┼úiile de via┼ú─â din România spre un optim de via┼ú─â decent─â. A┼č mai spune un lucru, care mi-a venit tot din aceste discu┼úii pe care le-am avut în aceste zile, cred c─â în aceste zile s-a consolidat încrederea între noi, între cei din administra┼úia central─â ┼či administra┼úia local─â. Sper c─â a┼úi putut în┼úelege c─â avem acelea┼či ┼úinte, doar c─â nu întotdeauna avem toate mijloacele pe care ni le-am dori la dispozi┼úie. ┼×tim c─â încrederea este un animal fricos, c─â încrederea se pierde foarte repede, dar exist─â o modalitate prin care putem consolida încrederea. Acesta este leadership-ul.

Primarii sunt - ┼či asta v-o spun ca sociolog - cei mai iubi┼úi dintre p─âmânteni. În sondaje, cea mai mare încredere, exceptând pre┼čedintele României, o are primarul de localitate. Media dep─â┼če┼čte întotdeauna 55%. Asta înseamn─â c─â am putea, pentru un nou proiect de ┼úar─â, s─â ne gândim la reconstruc┼úia încrederii pornind de la capitalul pe care îl ave┼úi dumneavoastr─â primarii, dumneavoastr─â cei ale┼či. Cred c─â acest capital poate s─â fie pus la funda┼úia unui nou proiect de ┼úar─â. ┼×i o s─â încerc─âm ca noi s─â ne aducem contribu┼úia pentru ca dumneavoastr─â s─â pute┼úi s─â ac┼úiona┼úi ca lideri ai comunit─â┼úilor ┼či ca lideri creativi ai comunit─â┼úilor. De mult─â vreme am auzit de la un primar un lucru foarte în┼úelept, pe care eu, ca specialist în marketing, nu l-am uitat niciodat─â, fa┼ú─â de multe c─âr┼úi pe care le-am uitat, mi-a spus un primar o dat─â: îmi place s─â îi conduc pe oameni pornind de la calit─â┼úile lor. Pentru c─â, altfel, oamenii sunt u┼čor de condus dac─â te folose┼čti de defectele lor. ┼×i, în final, mul┼úumindu-v─â tuturor pentru aceast─â minunat─â ocazie de a ne vedea, de a schimba idei ┼či de a pune fundamentul unui nou mandat, da┼úi-mi voie, domnule pre┼čedinte, domnule prim-ministru, s─â folosesc un mesaj pe care s─â îl în┼úeleag─â ┼či nepo┼úii no┼čtri ┼či copiii no┼čtri, mi l-a spus un copil ast─âzi de diminea┼ú─â: haide┼úi s─â d─âm un Like României!